• deşi suntem printre codaşi când vine vorba de infrastructură, dezvoltare economică ori salarii, sunt brăileni care-şi permit bijuterii pe patru roţi de sute de mii de euro • de exemplu, în judeţul nostru sunt înmatriculate 3 Bentley care pot ajunge şi la 200.000 euro bucata şi 6 Maserati cu preţ de listă pornind de la 75.000 euro • astfel suntem la jumătatea clasamentului naţional privind maşinile de lux, imediat după Alba, Bacău şi Maramureş • cel mai consistent impozit plătit pentru o maşină de lux în Brăila este aproape de pragul de 10.000 lei
Brăila este de departe judeţul extremelor din multe puncte de vedere. Deşi suntem un judeţ sărac, în care puţini investitori se încumetă să-şi încerce norocul şi suntem pe ultimele locuri la nivel naţional cu cele mai mici salarii plătite de angajatori, ne “mândrim” cu un parc auto de invidiat, o colecţie de bolizi de lux. Îi vedem pe şosele rulând cu muzica dată la maxim, iar la volan apar invariabil tineri, majoritatea până în 40 de ani, mulţi dintre ei “copii de bani-gata” ieşiţi la “agăţat” sau “peşti” aflaţi în “misiune” similară. Spilcuiţi, bine îmbrăcaţi, extrem de atenţi cu aspectul lor exterior, cu abonament la sala de forţă, fac parte dintr-o nouă generaţie care se bazează pe alţii să le asigure traiul fără griji pe care-l duc, fie că e vorba de “maman ori papa”, fie de naivele care ajung să producă bani pentru ei prin cine-ştie-ce localuri, mai mult sau mai puţin obscure, din Europa. Ştiu, o să spuneţi că folosesc un stereotip de imagine dar datele statistice oficiale arată clar un tablou pestriţ de cocalari care-şi etalează ostentativ femeile şi maşinile “trofeu”. În special în serile de weekend, dar şi în parcarea de la mall. Şi invariabil îţi trece prin minte întrebarea “Oare de unde au bani pentru bijuteriile alea pe patru roţi?” Răspunsul evident pentru majoritatea covârşitoare dintre cazuri este “din bani la negru” sau “bani nemunciţi”. Singurul beneficiu, dacă vreţi, pentru comunitatea locală este încasarea impozitului pe mijloacele de transport, iar pentru mediul de afaceri local este rulajul pe care-l realizează anual dealerul de maşini din depozitul căruia au “zburat” bolizii, ajutând şi la menţinerea unor locuri de muncă în industria auto şi conexă.
Bentley, cele mai scumpe maşini înregistrate pe Brăila
Pare greu de crezut dar judeţul nostru se află în prima jumătate a unui clasament naţional privind maşinile de lux înmatriculate în România. Şi când vorbim de lux, ne referim la mărci şi modele de maşini pentru care proprietarii plătesc zeci de mii, ba chiar şi sute de mii de euro la achiziţionare. Avem astfel înmatriculate pe Brăila 3 autoturisme marca “Bentley” cu preţ de listă undeva la peste 200.000 euro, tot atâtea BMW 750LD XDRIVE pentru care proprietarii au plătit peste 100.000 euro bucata, un BMW M4 care pleacă de la 80.000 euro, BMW X6 de la 73.000 euro, avem, de asemenea, 5 maşini Lexus model RX450H cu preţ pornind de la 60.000 euro, un Jeep Grand Cerokee - 48.000 euro, un Maserati LEVANTE Diesel al cărui preţ pleacă de la 74.000 euro până la circa 90.000 euro, 3 unităţi Range Rover - Evoque cu preţ de la 32.000 euro, 3 Porsche Cayenne Diesel model 2016 care pleacă de la 80.000 euro, dar şi 8 Audi model A7 SPORTBACK cu preţ de listă plecând de la 60.000 euro, precum şi un Jaguar F-Pace de 46.000 euro. Din gama Mercedes avem un S63 AMG cu preţ de listă de la 170.000 euro, sau 10 unităţi modelul GLE 350D 4Matic cu preţ de la 63.000 euro. Acestea sunt doar câteva dintre “vârfurile” care-ţi atrag atenţia la parcurgerea sumară a listei autoturismelor pe mărci şi ani de vechime înmatriculate în judeţul nostru, aşa cum rezultă din statistica Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor privind Parcul Auto al Brăilei. Datele respective arată că în 2017 în judeţul nostru erau înregistrate aproape 95.500 de vehicule dintre care 76.600 sunt din categoria autoturisme, aproape jumătate fiind mai vechi de 16 ani, iar circa 15.000 mai vechi de 20 de ani toate cu motorizare Diesel. De asemenea, parcul auto local mai cuprinde peste 47.700, având motoare pe benzină, şi care sunt mai vechi de 12 ani. Altfel spus, per ansamblu, parcul auto la capitolul autoturisme este unul îmbătrânit. Dar la polul opus avem aproape 7.000 de maşini noi, pe ambele tipuri de motorizare, nu mai vechi de 5 ani, şi care, ca valoare a preţului de listă, înseamnă milioane de euro investiţii ale brăilenilor în mijloace de transport, tot aici intrând şi bolizii de lux.
Brăila are 9 maşini de fiţe, mărcile Maserati şi Bentley
O analiză la nivel naţional care a luat în calcul mai multe mărci considerate de lux, gen Aston Martin, Bentley, Bugatti, Ferrari, Lamborghini, Maserati, Maybach, McLaren şi Rolls Royce, arată că în întreaga ţară sunt înmatriculate 1.217 astfel de unităţi, Bucureştiul şi Ilfovul fiind, evident, pe primul loc în ce priveşte numărul de maşini de lux, acoperind practic întreaga gamă. Cu o excepţie: singurul Bugatti din România este înregistrat pe Constanţa.
Judeţul nostru se poziţionează undeva la mijlocul clasamentului, locul 21 mai precis, cu 9 maşini - 3 Bentley şi 6 Maserati, în timp ce Constanţa (pe locul III) are 58 de unităţi, Galaţi - 17 unităţi (3 Aston Martin, 2 Bentley, 2 Ferrari, 8 Maserati şi 2 Rolls Royce), Tulcea - 8 unităţi (3 Bentley, 1 Ferrari, 2 Maserati şi 2 Rolls Royce), Vrancea - 5 unităţi (2 Bentley şi 3 Maserati), pe ultimul loc fiind Buzăul cu doar 2 maşini de lux, câte un Bentley şi un Maserati. De altfel, la nivel naţional acestea două sunt mărcile preferate de potenţaţii financiar din România, cu circa 350 de unităţi fiecare, urmate de Ferrari şi Rolls Royce. Maximul de fiţe în materie de super-maşini se atinge pentru Bugatti (o singură unitate înmatriculată la Constanţa) şi McLaren cu 7 unităţi (trei în Bucureşti, două în Cluj şi câte una în Ilfov şi Ialomiţa) fiecare cu preţuri de sute de mii de euro, sau chiar milioane de euro în cazul unităţilor realizate în serii reduse, exclusiviste.
Brăilenii, fideli Dacia
Statistica celor de la Înmatriculări mai arată că pentru judeţul nostru cea mai cumpărată marcă de maşini rămâne Dacia cu aproximativ 22.000 de unităţi (peste 20.000 cu motorizare pe benzină) din care circa 3.500 - 4.000 unităţi nu mai mai vechi de 8 ani. Pe locurile următoare în topul preferinţelor brăilenilor sunt mărcile Opel - 10.500 unităţi, VolksWagen - 7.300, Ford - 6.000 unităţi, Renault - 4.100 unităţi, Daewoo - 3.900, Skoda - 3.200, BMW - 2.700, Fiat - 1.900, Audi - 1.800, Mercedes - 1.600 şi Peugeot - 1.500 unităţi.
Dacă discutăm despre modelele diesel, cele mai noi maşini cumpărate în ultimii 2 ani sunt Dacia - 450 unităţi, Opel - 190 unităţi şi Suzuki - 115 unităţi, iar ierarhia se păstrează şi la capitolul “motor pe benzină” doar că numărul de maşini cumpărate este sensibil mai mare (Dacia - 940 unităţi, Opel - 300, Suzuki - aproape 180 unităţi, la fel ca următorul clasat Skoda).
Intrând un pic în detaliu privind preferinţele brăilenilor la marca Dacia, motoare pe motorină, avem modelele Logan - 281 unităţi, Duster - 93 şi Sandero - 61 unităţi, în timp ce numărul de unităţi la motorizarea pe benzină este mult mai mare (Logan - 600 unităţi, Duster - 180 unităţi, Sandero - 114 unităţi).
La polul opus, cele mai vechi maşini diesel din judeţul nostru (peste 20 ani) sunt din gama Dacia - 8.900 unităţi, Opel - 1.200 unităţi şi Daewoo - 1.000, iar cu motoare pe benzină, mai vechi de 12 ani, sunt Dacia - 15.700 unităţi, Opel - 7.500, VolksWagen - 4.500, Ford - 3.900, Daewoo - 3.100, Renault - 2.100 şi BMW cu 1.500 de unităţi aflate în circulaţie.
Cel mai mare impozit pe maşină ajunge şi la aproape 8.000 lei
Aminteam la începutul articolului despre beneficiile aduse comunităţii locale de cei care cumpără maşini de lux referindu-ne la aportul pe care-l au la bugetul local prin plata impozitului pe mijloacele de transport. Cum majoritatea maşinilor de lux din Brăila sunt înregistrate pe municipiu, am solicitat Primăriei Brăila, câteva date referitoare la sumele încasate din acest impozit şi care se constituie sursă de venit pentru bugetul local. Ca regulă generală, fiecare proprietar de maşină achită un impozit anual calculat în funcţie de capacitatea cilindrică a vehiculului pe principiul cu cât maşina este mai puternică, cu atât impozitul este mai mare. Sunt scutite de la impozitare maşinile electrice şi beneficiază de 50% reducere cele hibrid. Revenind la veniturile bugetului local, anual puşculiţa publică a municipiului se alimentează cu circa 6,6 milioane lei numai din impozitul plătit de proprietarii persoane fizice de autoturisme. Cele mai mari impozite pe autoturism cuvenite bugetului municipiului depăşesc pragul de 7.500 lei ajungând până aproape de 10.000 lei anual. Mai detaliat avem un brăilean care achită aproape 9.800 lei anual pentru maşina sa, alţi 4 care au de plătit impozit pe maşină de puţin peste 8.500 lei şi alţi 10 contribuabili brăileni care plătesc impozit între 7.600 - 8.300 lei.
Surse din administraţia locală ne-au explicat că, în general, proprietarii de maşini de lux îşi plătesc impozitele la timp, fiind printre ei şi conştiincioşi care achită integral obligaţia fiscală anuală până la 31 martie astfel încât să beneficieze de acea reducere de 5% acordată de autoritatea locală. Există, evident, şi “uituci” care vin să plătească abia după ce primăria îi somează.
Brăilenii au printre cele mai mici salarii
• singurele judeţe unde lefurile sunt mai mici decât la noi: Ialomiţa, Bistriţa-Năsăud, Suceava, Teleorman şi Harghita
Ne menţinem în coada clasamentului privind câştigurile salariale nete ale tuturor judeţelor plus capitala. Cu 1.977 lei, media salariului net aferent judeţului nostru, facem parte dintr-un lot de 8 judeţe unde angajaţii nu ating pragul de 2.000 lei când vine vorba de lefurile încasate.
La nivel teritorial, cele mai mari salarii în decembrie 2017 (cea mai recentă lună de raportare statistică disponibilă) sunt în Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş, Sibiu şi Braşov unde câştigurile salariale depăşeau, pragul de 2.500 lei, după cum reiese din seriile de date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) într-un buletin judeţean, cu precizarea că Bucureştiul a înregistrat o medie de leafă undeva la 3.500 lei în luna de raportare.
Fiscul, cu ochii pe averile brăilenilor
• primii doi contribuabili picaţi în plasă au fost un trader de cereale şi un comerciant de maşini
Campania la nivel naţional a ANAF “Averile la control!”, în cadrul căreia specialiştii instituţiei efectuează inspecţii fiscale în cazul persoanelor fizice pentru depistarea marilor evazionişti, a scos la lumină, anul trecut, averi nedeclarate de circa 11,25 milioane de lei în cazul a doi brăileni, un trader de cereale, unde, de altfel, se concentrează cea mai mare parte din milioanele de mai sus, şi un comerciant de maşini, unde sumele vehiculate sunt cu mult mai mici, de ordinul zecilor de mii de lei. Altfel spus, inspectorii fiscali de la Bucureşti au pus lupa pe doi samsari brăileni (unul de cereale, unul de maşini), cărora le-au luat la bani mărunţi afacerile în încercarea de a lămuri ce venituri au realizat în realitate cei doi contribuabili, în oglindă cu cheltuielile efectuate. Direcţia Generală Control Venituri Persoane Fizice din cadrul ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală) a trimis Fiscului local, pentru continuarea procedurii, dosarele ambilor brăileni cu averi nedeclarate însumând 11,25 milioane de lei, plus deciziile de impunere pentru încă vreo 3,12 milioane lei, impozit pe venit.
