Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Lumea apelor

Apele s-au suparat pe oameni si nu si-au ales victimele pe masura conturilor din banci. Au lovit acolo unde au gasit brese in sistemele pe care oamenii si le construisera tocmai in scopul de a-i proteja. Cosmarul ce pare fara sfirsit a debutat in forta anul trecut, de Craciun, in Indonezia. Numarul victimelor a ramas necunoscut pina astazi ? undeva intre 250.000 si 300.000, iar pagubele materiale, la fel, incomensurabile. Moartea, care s-a numit tsunami, n-a stat sa aleaga. Dar putea sa nu fi murit nimeni daca sistemul de prevenire a acestor fenomene ar fi functionat ori daca cineva ar fi fost atent la reactiile faunei: animalele ? mai ales salbaticiunile ? au fugit din calea prapadului. Si la noi au circulat dupa cutremurul din martie ?77 povestioare despre cum necuvintatoarele si-au salvat stapinii. In lipsa altor semne prevestitoare, probabil ca asa se vor salva unii dintre români in urmatorii ani, cind probabilitatea declansarii unui seism puternic in zona Vrancea va creste considerabil. Dar sa iesim mai intii de sub ape. In România, forta apei a smuls poduri si a darimat case. In America, forta vintului a spulberat locuintele, dupa care inundatiile au venit sa astupe ranile. Si aici, si acolo, cei mai saraci au platit cel mai scump. Chirpiciul românesc si cartonul american s-au dovedit inca o data vulnerabile in fata vitregiilor naturii. Cimentul, caramida si fier-betonul sint scumpe si, prin urmare, accesibile unui mic segment din populatie. Surprinzatoare, in America, este intoarcerea brusca la primitivismul atacurilor in bande organizate asupra locuintelor parasite si impotriva celor care opun rezistenta. Situatia a degenerat atit de repede in anarhie, incit in zona New Orleans au fost trimisi militari americani abia veniti din Irak. Adica din rindul celor carora nu le tremura degetele pe tragaci si carora nu le pare rau dupa victime colaterale. O mica parte din haosul din Irak s-a mutat, asadar, in tara lui Bush. De altfel, presedintele american a si calificat uraganul Katrina drept cea mai mare calamitate abatuta asupra SUA. Primul ajutor trimis de autoritatile federale in zona se ridica dintru inceput la colosala suma de 10,5 miliarde de dolari ? cam a sasea parte din intreg PIB-ul românesc. Cu toate astea, au aparut deja voci care acuza autoritatile ca si-au lasat cetatenii descoperiti, desi acestia au fost invitati sa fuga din fata uraganului. Cea mai bogata natiune de pe glob trebuie acum sa se salveze, dupa ce le-a acordat sprijin celorlalte tari confruntate cu dezastre naturale. Iar daca pentru Bucuresti mai conteaza axa lui Basescu, sa vedem si cum se va materializa ajutorul românesc pentru americani.




Categorie articol: 

Comentarii