• Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” Brăila a pregătit o expoziție dedicată simbolului primăverii, ocazie cu care puteți afla povești interesante despre mărțișor
În România, la data de 1 Martie, de cel puțin 2.000 de ani sărbătorim Ziua Mărțișorului. Obiceiul este legat de reînnoirea naturii cu ocazia venirii primăverii, fiind larg răspândit în spațiul balcanic, iar cei de la Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” au pregătit o expoziție de mărțișoare, în perioada 1-19 martie.
Expoziția este coordonată de Camelia Aurelia Cherciu (bibliotecar), care a realizat și o scurtă trecere în revistă a legendelor legate de mărțișor.
Conform vechiului calendar roman, 1 martie era prima zi din an, moment în care se marca „Matronalia” – o sărbătoare consacrată lui Marte, zeul războiului, al forțelor naturii, al primăverii și al agriculturii.
De Mărțișor sunt legate mai multe legende. Una dintre acestea spune că un zmeu a răpit soarele pentru trei anotimpuri, până iarna, când un viteaz l-a înfruntat pe zmeu și a redat astrul cerului și oamenilor. În luptă, el a fost însă rănit, iar sângele s-a scurs pe zăpadă, în acel loc crescând ghiocei, care au devenit astfel vestitorii primăverii.
O altă legendă ne arată că Primăvara se plimba într-o poiană, când a observat un ghiocel răsărit, pe care a vrut să îl ajute să crească, îndepărtând zăpada din jurul lui. Iarna a devenit mânioasă și a trimis un frig teribil peste ghiocel care a înghețat. Primăvara a dorit să îi țină de cald cu mâinile și rănindu-se la un deget, sângele i-a curs peste ghiocel, readucându-l la viață. Potrivit acestei legende, Primăvara a învins Iarna.
În vremea dacilor, mărțișoarele erau considerate amulete cu puteri de protecție solară ce aduceau frumusețe și fertilitate, erau purtate până când înfloreau copacii și apoi erau agățate de crengile acestora. Dacii purtau la gât mărțișoare, confecționate din pietricele albe și roșii, roșul simbolizând sângele, soarele și viața, adică femeia, iar albul reprezenta claritatea apelor și înțelepciunea bărbatului, șnurul fiind o îmbinare a celor două culori care simboliza armonia celor doi.
Autoarea Irina Nicolau spune în ”Ghidul sărbătorilor românești” (ed. Humanitas, 1998) că: ”Mărțișoarele sunt de două feluri, unul al satului și unul al orașului. Cel dintâi este vechi și simplu, povestea lui începe cu «a fost odată un șnur...» - două fire de lână, unul alb și unul roșu. Femeile făceau șnurul și îl legau la gâtul și mâna copiilor și tinerilor. ș…ț Mai târziu, de șnur s-a atârnat o monedă de argint sau de aur. Acesta e stadiul în care a preluat orașul mărțișorul. Importantă este funcția pe care orașul a schimbat-o. Din talisman, piesă de recuzită magică, mărțișorul a devenit un mod de a face o mică referire la tradiție și de a întreține un fel de balet social.”
1 Martie este sărbătoarea primăverii și fiecare țară din zona balcanică sărbătorește acest eveniment având tradiții proprii. În România și Republica Moldova există mărțișorul, la bulgari martenitsa – șnururi sau ciucuri împletiți alb-roșii, care simbolizează iubire, sănătate și fertilitate. Bulgarii poartă mărțișorul ca să o îmbuneze pe Baba Marta, o bătrână nu foarte prietenoasă și schimbătoare la fel ca primele zile de primăvară. În Albania există lidhka – aici simbolul este purtat doar de copii – la fel ca în Macedonia – și doar după 14 martie, până la apariția primelor rândunele, apoi este agățat de un copac pentru a alunga spirtele rele. Grecia are și ea sărbătoarea mărțișorului, aceasta se numește Martis, care în limba greacă înseamnă martie.
Odată cu 1 Martie, intrăm în cele nouă zile ale Babelor, zile care în tradiția românească ne spun cum va fi sufletul doamnei/domnișoarei în anul respectiv.
O primăvară voioasă, senină și luminoasă vă urează colectivul Bibliotecii Județene “Panait Istrati” Brăila, invitându-vă să vizionați expoziția!
