Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

La 15 ani, elev in clasa I

Pentru a evada din monotonia dormitoarelor, detinutii de la Penitenciarul de Minori si Tineri Tichilesti prefera sa se apuce de invatat, chiar daca unii dintre ei nu au facut, in libertate, nici macar o zi de scoala.
Astfel, 226 dintre ei sint elevi ai scolii speciale din cadrul penitenciarului, 49 de detinuti urmind cursurile clasei I, la Scoala Speciala cu clasele I - VIII nr. 1. Desi abia acum invata sa scrie si sa citeasca, virstele lor sint cu mult mai mari decit ale copiilor de la clasa I care frecventeaza cursurile scolilor din invatamintul de masa.
Astfel, unul dintre elevii de clasa I din penitenciar are virsta de 15 ani. Pina sa ajunga la Penitenciar, Mihai nu a fost nici macar o singura zi la scoala. De cind a ajuns insa la Tichilesti, lui i s-a deschis brusc apetitul pentru educatie. "Cind am fost adus aici (PMT Tichilesti - n. red.) nici prin gind nu-mi trecea sa merg la scoala. Dupa citeva zile de stat numai pe dormitor, unde ma saturasem de privit la televizor, singur am cerut sa vin la ore. In afara de faptul ca ies din dormitor, invat sa scriu, sa citesc si sa socotesc. Desi nu as fi crezut, scoala chiar a inceput sa-mi placa. Pe linga asta, conducerea penitenciarului organizeaza cit mai multe iesiri in comunitate, avind grija ca fiecare dintre noi sa participe la aceste actiuni. (...) Nu, in libertate nu ma duceam la scoala, fiindca eram prea ocupat cu altele.", a povestit Mihai, care este condamnat pentru furt.
"Ca mod de organizare, scoala poate fi considerata ca singura forma sistemica de organizare, in care lucrurile se fac sistematic, planificat, cu standarde stabilite, lucru care se observa la o evaluare a detinutului, atit la intrarea, cit si la iesirea din penitenciar. Foarte multi fosti detinuti solicita actele de studii, pentru a se angaja sau pentru a-si continua studiile in libertate" a declarat directorul adjunct al PMT Tichilesti, Coman Sarafolean. Acesta a subliniat importanta celor trei obiective importante ale invatamintului din sistemul penitenciar (atitudine, aptitudine si cunoastere), sustinind ca este foarte important ca un detinut sa fie convins sa accepte scoala, sa-i fie construita deprinderea de a invata si sa fie ajutat sa descopere cu ce cunostinte a mai ramas din scoala pe care a frecventat-o in libertate. Este important de mentionat ca majoritatea reiau cursurile dupa o intrerupere de citiva ani, multe dintre notiunile dobindite fiind uitate in timp.
"Elevul vine cu un anumit numar de clase absolvite. In general, el a abandonat scoala de 4 - 5 ani, asa ca trebuie o munca asidua, individualizata, independenta, pentru a fi adus la nivelul clasei.
In general, cei care au frecventat cursurile unei scoli de masa, s-au numarat printre elevii slabi.
Frecventind scoala, detinutul intra intr-un alt colectiv, pe care, de aceasta data insa, nu si-l alege voluntar, lucru foarte important in disciplinarea si educarea lui. Acesta invata astfel sa isi accepte colegii, sa relationeze cu ei, invata sa fie tolerant si sa rezolve o situatie conflictuala altfel decit prin violenta", a declarat Laurentiu Anghene, profesor de limba si literatura romana in cadrul PMT.
In lipsa unei programe scolare elaborata special pentru sistemul penitenciar, s-a facut o adaptare a celei pentru invatamintul special. Potrivit directorului adjunct Coman Sarafolean, aria curriculara este adaptata la "zestrea" comportamentala, cognitiva cu care elevii vin in penitenciar. Acest lucru duce la individualizarea curriculum-ului pentru fiecare individ.
Potrivit afirmatiilor directorului general al PMT Tichilesti, Danel-Cristinel Sarau, exista detinuti care au invatat sa scrie si sa citeasca in penitenciar, fiind acum elevi in clasele a III-a sau a IV-a.
"Cea mai mare satisfactie este atunci cind ii vad ca isi scriu singuri scrisorile sau cererile, fara a mai fi nevoiti sa apeleze la ajutorul colegilor. Obiectivul clar al cursurilor de alfabetizare este formarea deprinderilor de citire, scriere si calcul matematic, la nivelul claselor I - IV" a declarat Alexandru Buzoianu, invatator la clasa I.

Cauzele aparitiei comportamentului infractional

Esecurile de adaptare si integrare scolara sint determinate de randament scolar slab (refuzul copilului de a se conforma normelor si regulilor scolare), absenteism, repetentie, conduita agresiva in raport cu microcomunitatea, lipsa de motivatie in raport cu viata si activitatea scolara.
Se poate afirma ca saracia, promiscuitatea si incultura sint caracteristici definitorii ale mediilor care genereaza comportamentul delincvential al copiilor.
Cauzele care duc la aparitia delincventei la minori si la tineri sint atit interne, individuale (deficiente intelectuale, tulburari ale afectivitatii sau tulburari caracteriale), cit si externe. In cea de-a doua categorie intra climatul familial (dezorganizarea vietii de familie, ca o consecinta a divortului parintilor; climatul familial conflictual sau imoral, climatul familial excesiv de permisiv; divergenta metodelor educative si lipsa de autoritate a parintilor; atitudinea indiferenta sau lipsita de afectivitate a parintilor; atitudinea autocratica sau tiranica a parintilor).
De asemenea, nu trebuie omise nici cauzele de natura sociala si economica: scaderea nivelului de trai, slabirea controlului social, discrepanta dintre scopurile si mijloacele legale de satisfacere a nevoilor personale, determinata de inegalitatea sociala, etc.




Categorie articol: 

Comentarii