Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Foştii angajaţi CET mai au de aşteptat salariile restante

Disponibilizaţii de la falimentara CET ar putea să mai încaseze, însă abia pe final de an, o parte din salariul lunii martie 2013. Anunţul a fost făcut zilele acestea de către lichidatorul fostei fabrici de căldură - SC "Continvest Insolvenţă"SPRL, după ce a prezentat în prealabil judecătorului sindic stadiul procesului prin care trece compania. "La data declanşării procedurii, compania înregistra 6 luni restanţă la plata salariilor, adică lunile martie, aprilie, mai, iunie, iulie şi august 2013. Din fericire, s-a reuşit accesarea Fondului de Garantare, modalitate prin care s-au acoperit salariile lunilor iunie, iulie şi august. Anterior, din valorificări, lichidatorul a plătit circa 30% din drepturile salariale aferente lunii martie 2013, context în care au mai rămas de achitat lunile aprilie, mai şi 30% din martie. Noi facem toate eforturile ca, pe final de an, înaintea sărbătorilor, să reuşim să mai achităm ceva din restanţa lunii martie 2013", ne-a declarat Angela Potop, reprezentantul "Continvest". Întrebată care sunt şansele ca foştii salariaţi să recupereze integral lefurile pe lunile rămase neachitate, sursa citată a atras atenţia asupra faptului că la masa credală întâietate au creditorii bugetari, în speţă Fiscul şi Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (fostul AVAS), după care urmează fostul furnizor de gaz al fabricii de căldură - "Alpha Metal" şi abia pe locul al treilea sunt salariaţii. "Imediat după creanţele bugetare ar fi urmat creanţele salariale, numai că respectiva companie are creanţă garantată, în sensul că pe finalul anului 2012 şi-a înscris garanţia în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare. La vremea respectivă a obţinut garanţia din partea conducerii CET, fiind grevate creanţele de recuperat de la populaţie. Astfel că în menţiunile din Arhiva Electronică de Gajuri apar nominal asociaţiile de proprietari cu datorii şi sumele în clar. La masa credală din pretenţiile cu care s-a înscris compania respectivă, de circa 10,3 milioane lei, suma garantată este de doar circa 2 milioane lei. În oglindă, la acest moment avem 205 dosare în instanţă pentru recuperarea de la asociaţii de proprietari de sume totalizând 2,485 milioane lei, reprezentând energie termică facturată şi neachitată, plus penalităţi. Majoritatea proceselor au fost câştigate şi sunt în executare silită. Acum, ce să vă spun, toată lumea este îngrijorată şi vrea să-şi recupereze creanţele, iar lichidatorul va face tot posibilul. (...) După cum se ştie, din valorificarea unor bunuri care nu erau gajate, şi mă refer, în principal, la porţiunea din magistrala de termoficare, am achitat o parte din drepturile salariaţilor şi orice astfel de viitoare valorificări de bunuri negajate vor avea aceeaşi destinaţie. Mi-e greu, totuşi, să înaintez o previziune în ce priveşte acoperirea creanţelor salariale", a mai spus sursa citată.

Averea CET este grevată de gajuri

Potrivit tabelului general al creditorilor, masa credală are o valoare de circa 76,3 milioane de lei, cu precizarea că grosul sumelor este trecut în dreptul creditorilor bugetari. Mai precis, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (fostul AVAS) are de recuperat 12,59 milioane de lei, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) - 11,02 milioane lei şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Brăila - 30,32 milioane lei. Mai trebuie subliniat că toate aceste trei creanţe bugetare sunt garantate, în sensul că instituţiile respective deţin gaj cam pe tot ce înseamnă CET SA Brăila: întreaga platformă de la km 10, cu patrimoniul aferent, pornind de la cazane şi instalaţii de producere a energiei termice şi electrice până la clădiri, CAF-ul (Cazanul de Abur Fierbinte - n.r.) din cartierul Viziru, inclusiv sediul companiei, situat la ultimul etaj al clădirii "Ceprohart", de pe B-dul Al. I. Cuza. Aşadar, nu au rămas prea multe bunuri negajate spre valorificare. În afară de creanţele bugetare, care acoperă cam peste 70% din totalul masei credale, mai sunt şi creanţele salariale, care nu depăşesc un milion de lei, plus o creanţă comercială în cuantum de 10,37 milioane lei, deţinută, după cum spuneam mai devreme, de "Alpha Metal".
Reamintim ca la termenul din 6 decembrie 2013, judecătorul sindic al Tribunalului Brăila, care se ocupă de dosarul CET, a admis deschiderea procedurii generale de faliment. Prin aceeaşi decizie, instanţa a confirmat în calitate de lichidator judiciar pe fostul administrator judiciar, mai precis firma "Continvest Insolvenţă" SPRL.
De adăugat că problemele CET s-au acutizat în ultimii ani de funcţionare a fostei fabrici de căldură şi au culminat în februarie 2013, când operatorul public de termoficare n-a mai putut prepara agent termic. Asta, după ce furnizorul de combustibil - "Alpha Metal" a închis definitiv robinetul din cauza datoriilor mari. În toamna anului 2013, Consiliul Local Municipal a aprobat acordarea unui ajutor financiar direct ultimilor abonaţi casnici ai sistemului de termoficare, pentru achiziţia şi montarea de centrale de apartament. În paralel, şi unităţilor şcolare le-a fost asigurată finanţarea pentru montarea unor surse proprii de încălzire. Toate aceste decizii au însemnat, practic, sfârşitul sistemului public de termoficare la Brăila.

 




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii