La începutul acestei luni, Consiliul Federal al Elveţiei a decis că, pentru români şi bulgari, accesul pe piaţa muncii va continua să fie restrâns până la 31 mai 2014, Berna folosindu-se astfel de dreptul ce i se acordă prin protocoll II al Acordului asupra liberei circulaţii a persoanelor, încheiat cu UE. În schimb, muncitorii independenţi vor beneficia de liberă circulaţie completă de la 1 iunie 2011, au anunţat autorităţile elveţiene.
Românilor şi bulgarilor li se aplică, de la 1 mai 2009, acordul asupra liberei circulaţii a persoanelor încheiat în 1999 de Elveţia cu UE. Deşi România şi Bulgaria au intrat în UE în 2007, iar în celelalte state membre UE restricţiile pe piaţa muncii au fost impuse de la această dată, Elveţia nu face parte din UE, dar are relaţii speciale cu blocul comunitar, consfinţite printr-o serie de acorduri. Astfel, Acordul privind libera circulaţie a persoanelor dintre Berna şi UE a fost reînnoit prin referendum în Elveţia în 2009 şi a ţinut cont şi de faptul că între timp au aderat la Uniune România şi Bulgaria.
Conform documentului, părţile au posibilitatea de a menţine cu titlu temporar restricţii naţionale asupra accesului pe piaţa muncii pe o durată maximă de şapte ani. În ceea ce priveşte România şi Bulgaria, acordul se aplică, prin urmare, de la 1 mai 2009, iar Elveţia urma să anunţe peste doi ani dacă prelungeşte sau nu restricţiile. Prima prelungire, de care Elveţia a făcut uz acum, nu trebuie să fie motivată şi restricţiile pot fi menţinute încă trei ani.
Potrivit tratatului de aderare, în caz de perturbări grave sau ameninţări de perturbări grave pe pieţele lor de muncă, statele din UE au posbilitatea de a prelungi perioada de tranziţie cu încă doi ani. Şi Elveţia dispune de această opţiune: astfel, ar putea, în mai 2014, să prelungească perioada de tranziţie pentru muncitorii români şi bulgari până în mai 2016.
Ministrul român de externe a subliniat marţi că temerile elveţiene în ceea ce priveşte un aflux de muncitori români pot fi combătute printr-o bună comunicare, pentru "a nu inventa false pericole".
"Le spunem prietenilor noştri elveţieni că cifrele sunt mici, companiile de fapt cer prezenţa unor specialişti români şi deci trebuie să avem o comunicare cât mai bună pentru a nu inventa false pericole şi pentru a consolida, inclusiv prin migraţia forţei de muncă, buna relaţie româno-elveţiană", a declarat Teodor Baconschi, prezent la Muzeul de Istorie pentru a marca 100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Confederaţia Elveţiană.
"În anumite sectoare există oarecare nevoie" de forţă de muncă din România, a admis ambasadorul elveţian. "Mai ales, în domeniul medical, este nevoie de medici. Asta este clar", a adăugat el. "Şi poate că în domeniul informaticii, dar chiar şi aşa, avem în Elveţia foarte mulţi specialişti români în domeniul muzicii clasice. Aşa cum spuneam, trei din patru maeştri de concert din orchestre sunt români şi apoi şi în domeniul cercetării în ştiinţele matematice şi fizice avem cercetători români la universităţile politehnice", a arătat diplomatul.
El a reamintit că piaţa elveţiană a muncii rămâne deschisă pentru aceşti specialişti, dar este restricţionată "pentru acei muncitori care nu sunt foarte specializaţi. Nu avem mari pieţe ale agriculturii, în domeniul construcţiilor, ca în Spania şi Italia. Deci este necesar formarea pe puncte şi aici vechile ţări ale UE - care au relaţii anterioare cu privire la libera circulaţie a persoanelor cu Elveţia -, dar şi România au fost deja înainte", a explicat Livio Hürzeler.
"Trebuie să avem pentru asta în funcţiune o piaţă a muncii disponibilă. Avem liberă circulaţie şi acum fără nicio restricţie cu ţările europene cu care am avut acorduri anterioare celui cu România şi asta a adus un flux important de emigranţi, în principal din Germania şi pur şi simplu nu mai sunt locuri de muncă", a mai argumentat ambasadorul. "Acesta este cam singurul motiv, dar, începând din 2016, nu va mai fi nicio restricţie", a asigurat el, sugerând că Berna ar putea face uz de perioada maximă de şapte ani în care poate limita accesul muncitorilor români şi bulgari.
