Daca, la nivel national, economia da semne de revigorare, la Braila ea stagneaza, in unele ramuri inregistrindu-se chiar scaderi progresive ale productiei. Potrivit datelor puse la dispozitie de Directia Regionala de Statistica Braila, productia industriala realizata de principalii agenti economici cu profil industrial din judet a fost, in perioada ianuarie - octombrie 2005, cu 4 procente mai mica decit cea realizata in aceeasi perioada a anului trecut. Daca luam numai luna octombrie a. c., diferenta este si mai mare. Astfel, fata de octombrie 2004, productia industriala realizata la Braila, in octombrie 2005, a fost mai redusa cu aproape 7 procente. Numai in industria energiei electrice, termice, gaze si apa s-au inregistrat reduceri ale productiei de peste 50 %.
Colapsul industriei brailene este reprezentat cit se poate de clar de datele statistice ale ultimilor ani. Astfel, in anul 2004, productia industriala realizata de firmele autohtone a fost cu 15 % mai mica in comparatie cu productia industriala din anul 2003, in conditiile in care, la nivel national, cresterile au fost de 5,3 procente. Tot in 2004, indicele productivitatii muncii industriale a scazut, de asemenea, cu circa 7 procente. Cele mai mari scaderi ale productiei (- 33,4 %) se inregistrau tot in ramura de producere a energiei electrice, termice, gaze si apa. Aceasta situatie a fost generata de scaderea drastica a consumului - multi braileni renuntind de bunavoie la serviciile CET SA si RA "Apa" -, urmare a saracirii populatiei. In plus, multi braileni care locuiesc la bloc si-au montat centrale individuale de apartament, renuntind la agentul termic oferit de CET.
Cu siguranta, prosperitatea Brailei de altadata a ramas doar o amintire. Inevitabil, starea economica a municipiului si judetului nostru se rasfringe in plan social, scaderea populatiei fiind doar una din urmarile acestei stari de fapt. Daca la recensamintul din anul 1992 existau 392.031 de braileni, zece ani mai tirziu, in 2002, populatia stabila a judetului scazuse la 373.897 persoane, diferenta fiind de 4,6 procente. Cresterea numarului divorturilor si a numarului deceselor sint alte urmari indirecte ale stagnarii si regresului economic inregistrate in judetul nostru. Mai trebuie precizat faptul ca, in trimestrul III al anului 2005, numarul total al pensionarilor (aproape 80.000 de persoane) era mai mare decit cel al salariatilor.
Statisticile arata ca, la Braila, singura activitate economica oarecum prospera este cea de comert exterior. In primele zece luni ale anului 2005, spre exemplu, firmele brailene au exportat marfuri in valoare totala de 166, 8 milioane de euro, devansind importurile cu 25,1 milioane de euro. Peste 60 % din marfurile exportate sint articole textile, in orasul nostru desfasurindu-si activitatea citeva zeci de fabrici de confectii, ce lucreaza - majoritatea - in sistem lohn.
Colapsul industriei brailene este reprezentat cit se poate de clar de datele statistice ale ultimilor ani. Astfel, in anul 2004, productia industriala realizata de firmele autohtone a fost cu 15 % mai mica in comparatie cu productia industriala din anul 2003, in conditiile in care, la nivel national, cresterile au fost de 5,3 procente. Tot in 2004, indicele productivitatii muncii industriale a scazut, de asemenea, cu circa 7 procente. Cele mai mari scaderi ale productiei (- 33,4 %) se inregistrau tot in ramura de producere a energiei electrice, termice, gaze si apa. Aceasta situatie a fost generata de scaderea drastica a consumului - multi braileni renuntind de bunavoie la serviciile CET SA si RA "Apa" -, urmare a saracirii populatiei. In plus, multi braileni care locuiesc la bloc si-au montat centrale individuale de apartament, renuntind la agentul termic oferit de CET.
Cu siguranta, prosperitatea Brailei de altadata a ramas doar o amintire. Inevitabil, starea economica a municipiului si judetului nostru se rasfringe in plan social, scaderea populatiei fiind doar una din urmarile acestei stari de fapt. Daca la recensamintul din anul 1992 existau 392.031 de braileni, zece ani mai tirziu, in 2002, populatia stabila a judetului scazuse la 373.897 persoane, diferenta fiind de 4,6 procente. Cresterea numarului divorturilor si a numarului deceselor sint alte urmari indirecte ale stagnarii si regresului economic inregistrate in judetul nostru. Mai trebuie precizat faptul ca, in trimestrul III al anului 2005, numarul total al pensionarilor (aproape 80.000 de persoane) era mai mare decit cel al salariatilor.
Statisticile arata ca, la Braila, singura activitate economica oarecum prospera este cea de comert exterior. In primele zece luni ale anului 2005, spre exemplu, firmele brailene au exportat marfuri in valoare totala de 166, 8 milioane de euro, devansind importurile cu 25,1 milioane de euro. Peste 60 % din marfurile exportate sint articole textile, in orasul nostru desfasurindu-si activitatea citeva zeci de fabrici de confectii, ce lucreaza - majoritatea - in sistem lohn.
