Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Conectivitate directă pe coridorul TEN-T asigurată de Consiliul Judeţean Brăila

Îmbunătăţirea infrastructurii a fost şi este o prioritate a administraţiei locale brăilene. În aproape 3 ani de guvernare locală PSD (preşedinte CJ – Francisk Iulian Chiriac) s-a reuşit rezolvarea în mare parte a problemei care stârnea nemulţumirea cetăţenilor. S-au modernizat drumurile judeţene. La acest moment, drumurile judeţene sunt mai mult decât practicabile, multe dintre ele reabilitate cu covor asfaltic. S-a asfaltat în zone în care cetăţenii deja nu mai aveau nicio speranţă că autorităţile vor face ceva în acest sens.

Guvernul PSD susţine dezvoltarea infrastructurii rutiere, construcţia unei reţele eficiente de autostrăzi, drumuri expres, şosele care să facă legătura între regiunile României, precum şi între România şi alte state, prin continuarea proiectelor, în special a proiectelor susţinute prin MasterPlan, aferente coridoarelor rutiere de legătură strategică, a intercoridoarelor, a şoselelor de centură, a transportului turistic, de interes national. 

Infrastructura rutieră este primordială pentru Guvernul PSD , programul de Guvernare cu care ne-am  prezentat în faţa cetăţenilor cuprinzând o serie de proiecte foarte importante pentru România, pentru judeţul Brăila. O parte dintre ele sunt deja finalizate, o parte începute, iar cifrele Ministerului Transporturilor pe anul 2019 evidenţiază această prioritate. 

Consiliul Judeţean Brăila are în patrimoniu şi administrare peste 600 km drumuri judetene, unele de importanţă mare, care leagă regiuni ale ţării cum ar fi Moldova şi Dobrogea. Întreţinerea şi modernizarea acestora este o preocupare constantă a administraţiei judeţului Brăila, ca o condiţie pentru un trafic fluent şi în siguranţă.  Astfel, numai din bugetul judeţean sunt alocaţi anual aproape două milioane de euro. 

În anul care a trecut s-a demarat un amplu proiect de modernizare a infrastructurii judeţene pe traseul Gulianca-Ianca-Viziru, asigurând conectivitatea directă cu coridorul TEN-T Brăila–Buzău. De asemenea, au fost executate lucrări de reabilitare pe DJ 221B Brăila-Vădeni pe o lungime de 7,3 km, precum şi pe DJ 211Victoria–Mihai Bravu, cu finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, pe o lungime de 10 km.

De asemenea, s-au continuat lucrările de modernizare pe traseul DJ 211 Lişcoteanca 2 km, precum şi pe traseul DJ 212A  Brăila-Măraşu, pe o lungime de 17 km, cu finanţare tot din PNDL. S-a modernizat complet drumul între DN23 - Cotu Lung, pe o lungime de 4 km, dintr-un drum pietruit realizându-se astfel un drum asfaltat. S-au efectuat plombări pentru 65.000 mp pietruiri, pe o lungime de 31 km, covoare asfaltice pe 50 km, s-au montat 336 indicatoare rutiere, parapeţi pe o lungime de 1118 ml, s-au trasat marcaje rutiere longitudinale pe 54,5 km şi transversale, pe 244 mp.

Punem accent pe calitatea lucrărilor efectuate, astfel că până în 2020, din cele trei surse de finanţare (fonduri europene, fonduri guvernamentale şi surse proprii), ne dorim să reabilităm 300 de km de drum judeţean din totalul de peste 600 km existenţi. Pentru anul 2019 şi 2020 avem în vedere cîte 50 de km/an de covor asfaltic din bugetul de funcţionare al CJ.




Categorie articol: 

Comentarii