• dr. Ana Ananie, în prezent pensionar, și fiul domniei sale, Ionuț Ananie, au dăruit Muzeului Brăilei „Carol I” un covor de 4 metri din lână țurcană, țesut la război, în perfectă stare, adus în România în anul 1940 cu ultimul transport de refugiați din Basarabia • totodată, Ana-Maria Codreanu a dăruit un război de țesut și un preș țesut la război, pe care le-a descoperit în podul casei construită de bunici, pe când intenționa să renoveze imobilul
Secția Etnografie și Artă Populară a Muzeului Brăilei „Carol I” s-a îmbogățit, zilele acestea, cu trei noi piese, dăruite de două familii din municipiu care au decis ca, prin acest demers, să-și onoreze înaintașii, în numele respectului pe care-l au față de trecutul acestor meleaguri binecuvântate. Gestul plin de semnificații al celor care au predat muzeului obiectele lor de suflet, poveștile care stau în spatele acestor bunuri culturale unice, realizate manual în gospodăriile de acum mai bine de un secol, i-au impresionat profund pe specialiștii Muzeului Brăilei „Carol I”, care se ocupă în prezent de expertizarea și evaluarea lor. Demn de consemnat este faptul că Alina Mucuță, conservator în cadrul Secției Etnografie și Artă Populară a Muzeului Brăilei „Carol I”, s-a ocupat de preluarea obiectelor și depozitarea lor, ajutată de Raluca Tănăsache, restaurator în cadrul aceleeași secții.
Primul obiect la care facem referire este minunatul covor de 4,15 m x 2 m, țesut la război, din lână țurcană vopsită vegetal, în urmă cu mai bine 100 de ani, în comuna Dușmani, din Basarabia. Impresionantul covor, lucrat cu motive florale, cu chenar și cu un medalion în centru, de asemenea cu motive florale, a fost dăruit de dr. Ana Ananie, cunoscutul medic psihiatru brăilean, în prezent pensionar, și de fiul domniei sale, Ionuț Ananie. Povestea covorului basarabean este la fel de fascinantă ca și obiectul însuși. Covorul a ajuns în România în anul 1940, pe vremea anexării abuzive a Basarabiei, Bucovinei de Nord și Ținutului Herța, de către dictatorul comunist Stalin. „Mama dr. Ananie, Ana Filip, a venit în România împreună cu copiii, cu ultimul transport de refugiați din Basarabia, și a luat cu dumneaei bunurile cele mai de preț pe care le avea familia, printre care și acest covor. Din câte am înțeles, bărbații au rămas atunci în Basarabia”, ne-a precizat Alina Mucuță.
Cel de-al doilea obiect deosebit de valoros intrat, iată, în colecțiile muzeului brăilean, este războiul de țesut adus de brăileanca Ana-Maria Codreanu. Familia Codreanu locuiește la casă. Nu a știut niciodată de existența războiului de țesut. L-au găsit de curând, depozitat în podul casei construită în urmă cu un secol de bunici. Din spusele brăilencei, reiese că, atunci când au renovat casa, au găsit în pod războiul de țesut păstrat în cea mai bună stare, precum și alte obiecte vechi care i-au aparținut bunicii. Cu acordul rudelor, brăileanca a mai dăruit Secției Etnografie și Artă Populară a Muzeului Brăilei „Carol I” un preș lucrat la război, care era nelipsit din casele bunicilor noștri.
În prezent, patrimoniul etnografic al Muzeului Brăilei „Carol I” cuprinde un număr însemnat de piese (peste 3.000) structurate pe colecții: ocupații tradiționale - agricultura (viticultura, pomicultura, legumicultura), pescuitul, păstoritul și creșterea animalelor, vânătoarea, apicultura - obiecte de uz casnic și gospodăresc, meșteșuguri: prelucrarea lemnului, prelucrarea fierului, prelucrarea pietrei, meșteșuguri casnice, industrii: prelucrarea cânepii - arhitectură rurală (fragmente decorative, stâlpi etc.) - artă populară: țesături de interior, port popular, obiecte de podoabă - viață spirituală: obiecte de rit, icoane pe lemn și sticlă - obiceiuri legate de viața de zi cu zi, obiceiuri de peste an (calendaristice), rituri și ritualuri agrare.
