Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Chivu a revenit la şefia Poliţiei

* victoria cms. şef Chivu nu este însă definitivă, MAI declarând deja recurs împotriva deciziei magistraţilor gălăţeni * reporterii noştri au reuşit să afle ce anume îi reproşează MAI lui Chivu şi cum anume s-a apărat acesta, abia după ce dosarul "Chivu" a ajuns la arhiva instanţei gălăţene * asta în ciuda solicitărilor repetate adresate MAI, ba chiar personal ministrului Igaş, în cadrul unei conferinţe de presă * şeful IJP Brăila a fost eliberat din funcţia de inspector şef al Poliţiei brăilene prin Ordin al ministrului Administraţiei şi Internelor, în data de 21 aprilie

Comisarul şef Cătălin Chivu a revenit la conducerea IPJ Brăila, după ce a obţinut câştig de cauză la Curtea de Apel Galaţi. Acesta a atacat în instanţă Ordinul prin care a fost eliberat din funcţie de către conducerea Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), obţinând, în primă fază, suspendarea actului de sancţionare până la judecarea pe fond a cauzei. Victoria cms. şef Chivu nu este însă definitivă, MAI declarând deja recurs împotriva deciziei magistraţilor gălăţeni.
Şeful IJP Brăila a fost eliberat din funcţia de inspector şef al Poliţiei brăilene prin Ordin al ministrului Administraţiei şi Internelor, în data de 21 aprilie, ca urmare a unui control tematic desfăşurat, la sfârşitul anului trecut, la Brăila. Comisarul şef Chivu a fost sancţionat disciplinar cu "trecerea într-o funcţie inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deţinut, respectiv ofiţer specialist I", pentru "neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege".

Cazul Chivu - subiect "tabu" pentru şefii din MAI şi Poliţie

Deşi reporterii "Obiectiv" au încercat în repetate rânduri, la momentul respectiv, să afle care sunt rezultatele raportului şi, implicit, care sunt motivele demiterii şefului IPJ Brăila, răspunsul oficial al MAI, venit într-un sfârşit, a fost că "raportul privind concluziile rezultate în urma controlului efectuat (...) face parte din clasa «SECRET DE STAT», având nivelul de secretizare «SECRET», potrivit HG 585/2002 pentru aprobarea standardelor naţionale de protecţia informaţiilor clasificate în România. Astfel, datele solicitate sunt exceptate de la liberul acces al cetăţenilor".
În aceste condiţii, reporterii noştri au încercat atunci să afle măcar ce anume îi impută conducerea MAI cms. şef Chivu, în acest sens fiind întrebat chiar ministrul Traian Igaş, în cadrul unei conferinţe de presă ce a avut loc la Galaţi. Vădit deranjat de întrebarea reporterilor "Obiectiv", ministrul Igaş a răspuns: "Evident că motivele pentru care şeful IPJ Brăila a fost demis nu sunt secrete, ele sunt publice, dar pentru un ziar local ca dumneavoastră, cel care vă poate da un amplu interviu pe această temă este şeful Poliţiei române, Liviu Popa". Prezent şi el la conferinţa de presă respectivă, Liviu Popa s-a făcut repede pierdut în mulţime, aşa că nu a putut fi intervievat pe această temă. Reporterii noştri i-au trimis un mail cu o solicitare oficială în acest sens, însă şi aceasta a rămas fără răspuns.
Într-un final, după ce judecătorii Curţii de Apel Galaţi au admis cererea de suspendare a actului administrativ prin care Chivu a fost demis până la judecarea pe fond a cauzei (primul termen în acest caz este 15 decembrie - n.r.) iar dosarul a ajuns la arhiva instituţiei, reporterii noştri au reuşit să afle ce anume îi repoşează MAI lui Chivu şi cum anume s-a apărat acesta.

Argumentele oficiale ale MAI pentru demiterea lui Chivu: nimicuri birocratice

Astfel, conform ordinului MAI din 21.04.2011, Chivu este acuzat de mai multe abateri pe linie administrativă. De exemplu, el s-ar face vinovat de faptul că nu a emis o dispoziţie privind stabilirea competenţelor pentru coordonarea activităţii pe linie de muncă, aşa cum prevede regulamentul de organizare şi funcţionare a IPJ Brăila; că nu s-a implicat în coordonarea structurilor inspectoratului, utilizând în mod excesiv delegarea explicită şi implicită a atribuţiilor ce îi reveneau, pentru perioada 19.04 - 30.11.2010, întrucât emiterea dispoziţiilor de zi pe unitate reprezintă atribuţia şefului IPJ, iar participarea la consiliile de conducere (şedinţe, videoconferinţe, etc) este o componentă importantă a actului managerial. De asemenea, că nu a urmărit fişele posturilor celor doi adjuncţi, precum şi pe cele ale şefilor serviciului cazier judiciar şi resurse umane, precum şi pe cele ale lucrătorilor din cadrul structurii Finanţe-Contabilitate, să fie actualizate, că nu s-a implicat în coordonarea activităţii biroului Control Intern şi de cea a departamentului Psihologic şi nici nu s-a implicat în coordonarea activităţii serviciului Cazier Judiciar, unde nu a aprobat planurile de muncă în lunile mai-iulie 2010, planuri de activitate pe trimestrul IV 2010 şi evaluările din aprilie - iunie 2010. Totodată, Chivu e acuzat că nu a urmărit la nivelul serviciului Cabinet să se întocmească planuri trimestriale de activitate, că nu a aprobat planurile de muncă ale serviciului Logistic pentru trimestrul IV din 2010 şi evaluarea pentru aprilie şi octombrie 2010. În plus, el nu ar fi coordonat Programul cadru de prevenire a infracţiunilor contra patrimoniului, "furturi din locuinţe în mediul rural", "furturi din societăţi comerciale în mediul urban" şi proiectul local de prevenire a violenţei în mediul şcolar, manifestând totodată superficialitate şi lipsă de implicare în gestionarea corespunzătoare a deciziei manageriale în domeniul investigării fraudelor. Mai precis, nu a urmărit şi nu a dispus măsuri pentru implementarea operaţională a principalelor activităţi stabilite la nivelul Direcţiei de Investigare a Fraudelor din IGPR, pe linia planului de acţiune "White Smoke", influenţând în mod direct obţinerea unor rezultate necorespunzătoare, adică nu a urmărit constituirea grupului de lucru.
El mai este acuzat că, în calitate de şef al grupului de lucru constituit pe linia grupurilor infracţionale, a tratat cu formalism o dispoziţie IGPR, în sensul că nu a participat la şedinţele grupului de lucru, nu a coordonat şi nu a analizat această activitate. De asemenea, nu a semnat evaluarea activităţii pe primul trimestru al anului 2010 şi nu a urmărit până la 1.05.2010 să fie actualizat planul de cooperare cu Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Brăila şi Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Brăila.

Apărarea lui Chivu

Imediat ce a luat la cunoştinţă despre imputările care i se aduc dar şi despre faptul că fost eliberat din funcţie, cms. şef Cătălin Chivu a atacat în contencios administrativ ordinul ministrului, trimiţându-i totodată acestuia o adresă prin care solicita revocarea ordinului sau înlocuirea cu o pedeapsă mai uşoară.
În adresa remisă ministrului Igaş, Chivu sublinia următoarele: "Apreciez că respectivele imputări din ordin nu sunt conforme cu realitatea, nu au fost acoperite nici în fapte şi nici în lege şi, mai ales, raportat la activitatea desfăşurată din aprilie 2005, de când ocup funcţia de inspector şef al IPJ Brăila, ele au un caracter subiectiv. Astfel, în toată această perioadă de timp, la finalul fiecărui an de actvitate, fără excepţie, calificativele primite au fost «Foarte bun». De asemenea, nu am fost sancţionat niciodată, nu am fost cercetat prealabil în nicio împrejurare, iar rapoartele şi situaţiile înaintate către IGPR şi MAI, în această perioadă, au scos în evidenţă şi demonstrat evoluţia pe care a înregistrat-o unitatea de poliţie pe care am condus-o timp de 6 ani. În consecinţă, vă solicit anularea ordinului împotriva căruia am formulat prezenta contestaţie, iar în situaţia în care veţi stabili, totuşi, în sarcina mea anumite disfuncţii în munca pe care am desfăşurat-o, vă rog să dispuneţi aplicarea unei sancţiuni mai uşoare, având în vedere că, conform legii în vigoare, sancţiunea ce mi-a fost aplicată este ultima înaintea destituirii".
Cum argumentele sale nu l-au impresionat, se pare, pe ministru, Chivu şi-a căutat dreptatea în instanţă. Astfel, acesta a subliniat în cererea depusă la Curtea de Apel Galaţi că eliberarea sa din funcţia deţinută a perturbat activitatea IPJ Brăila şi i-a afectat evoluţia profesională. "Ca efect al unei sancţiuni disciplinare, constatate şi aplicate în mod nelegal şi netemeinic, în ciuda argumentelor invocate, cu prilejul cercetării disciplinare, se creează un prejudiciu de natură patrimonială, generând în acelaşi timp perturbarea activităţii la nivelul IPJ. Aplicarea unei măsuri de sancţionare disproporţionată faţă de pretinsa gravitate a faptelor, conduce la o diminuare semnificativă a drepturilor salariale, afectându-mi în acelaşi timp evoluţia profesională (dreptul la carieră şi stabilitatea în funcţie)". Totodată, Chivu a punctat faptul că a fost nevoit să accepte punerea la dispoziţie, deoarece funcţia pe care ar fi trebuit mutat nu era liberă în cadrul IPJ Brăila: "Deşi sancţiunea dispunea «trecerea într-o funcţie inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deţinut, respectiv ofiţer specialist I», IPJ Brăila nu avea liber un astfel de grad profesional, aspect care era cu siguranţă cunoscut. În atare împrejurare a trebuit să accept punerea la dispoziţie, împrejurare care m-a afectat extrem de mult, atât ca om, cât şi ca profesionist. Eventuala executare a actului administrativ contestat, prin care s-a dispus eliberarea din funcţie, este de natură să provoace o pagubă iminentă, nu doar de ordin material, dar şi un prejudiciu de natură morală".




Categorie articol: 

Comentarii