Ziua de 11 noiembrie a fiecarui an a devenit zi de sarbatoare pentru brailenii din cartierul Chercea si din tot orasul. Este hramul bisericii "Sfintul Mare Mucenic Mina", cea mai veche ctitorie din zona, ridicata pe chetuiala evlaviosilor crestini, sotii Nedelcu si Ana P. Chercea, aceiasi care au construit o scoala, un dispensar si o primarie in fostul sat Vatra Veche, devenit ulterior "comuna Chercea".
Ctitoria ce-l are drept ocrotitor pe "Sf. Mare Mucenic Mina" a fost sfintita pe data de 18 noiembrie 1928, prin eforturile donatorilor braileni Nedelcu (1857 - 1946) si Ana P. Chercea (1865 - 1931). Chipurile zugravite ale binefacatorilor ctitori pot fi admirate si astazi, la intrarea in sfintul lacas. Nascut in satul Vatra Veche, marele filantrop si industrias a fost proprietarul actualei uzine Laminorul. Intrucit biserica este situata chiar linga linia de tren si intr-o zona inundabila, industriasul a folosit, se spune, tone intregi de fier pentru realizarea fundatiei si a zidurilor. De altfel, fundatia are nu mai putin de cinci metri adincime.
Sotii Chercea au intrat in legenda. Binecuvintat de Dumnezeu cu o avere importanta, obtinuta prin truda, Nedelcu Chercea, "fabricantul de cuie, sirma si caiele" a reparat, in anul 1922, biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil", din Centrul Vechi si a construit clopotnita edificiului, asezind in ea doua clopote noi din bronz. In 1928, el a ctitorit scoala care astazi ii poarta numele (fosta Scoala 13) de linga biserica "Sf. M. M. Mina", gradinita si dispensarul din cartier. Mai tirziu, in 1938, marele filantrop si om de afaceri brailean a ridicat in comuna natala casa parohilaa si primaria (actual camin cultural). Batrinii povestesc ca, nu o data, industriasul i-a ajutat si pe cei saraci, oferindu-le sprijin pentru a-si construi o casa. Ana si Nedelcu P. Chercea odihnesc in cavoul amenajat de ei sub biserica de pe strada Deva. Mormintele lor sint strajuite de busturile de marmura alba realizate in marime naturala de Fr. Stork, obiecte de arta recunoscute. In perioada comunista, autoritatile au incercat din rasputeri sa intineze memoria sotilor Chercea, mergindu-se pina la distrugerea bunurilor culturale care aminteau de ei. Busturile din bronz care-i reprezentau pe cei doi ctitori, asezate in fata scolii, au fost date jos si topite, imediat dupa instautarea dictaturii comuniste, desi fusesera realizate de acelasi artist interbelic. Abia dupa caderea comunismului, meritele marelui filantrop si industrias au fost recunoscute. De departe, Nedelcu P. Chercea a fost cel mai mare donator brailean al tuturor timpurilor.
Ctitoria ce-l are drept ocrotitor pe "Sf. Mare Mucenic Mina" a fost sfintita pe data de 18 noiembrie 1928, prin eforturile donatorilor braileni Nedelcu (1857 - 1946) si Ana P. Chercea (1865 - 1931). Chipurile zugravite ale binefacatorilor ctitori pot fi admirate si astazi, la intrarea in sfintul lacas. Nascut in satul Vatra Veche, marele filantrop si industrias a fost proprietarul actualei uzine Laminorul. Intrucit biserica este situata chiar linga linia de tren si intr-o zona inundabila, industriasul a folosit, se spune, tone intregi de fier pentru realizarea fundatiei si a zidurilor. De altfel, fundatia are nu mai putin de cinci metri adincime.
Sotii Chercea au intrat in legenda. Binecuvintat de Dumnezeu cu o avere importanta, obtinuta prin truda, Nedelcu Chercea, "fabricantul de cuie, sirma si caiele" a reparat, in anul 1922, biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil", din Centrul Vechi si a construit clopotnita edificiului, asezind in ea doua clopote noi din bronz. In 1928, el a ctitorit scoala care astazi ii poarta numele (fosta Scoala 13) de linga biserica "Sf. M. M. Mina", gradinita si dispensarul din cartier. Mai tirziu, in 1938, marele filantrop si om de afaceri brailean a ridicat in comuna natala casa parohilaa si primaria (actual camin cultural). Batrinii povestesc ca, nu o data, industriasul i-a ajutat si pe cei saraci, oferindu-le sprijin pentru a-si construi o casa. Ana si Nedelcu P. Chercea odihnesc in cavoul amenajat de ei sub biserica de pe strada Deva. Mormintele lor sint strajuite de busturile de marmura alba realizate in marime naturala de Fr. Stork, obiecte de arta recunoscute. In perioada comunista, autoritatile au incercat din rasputeri sa intineze memoria sotilor Chercea, mergindu-se pina la distrugerea bunurilor culturale care aminteau de ei. Busturile din bronz care-i reprezentau pe cei doi ctitori, asezate in fata scolii, au fost date jos si topite, imediat dupa instautarea dictaturii comuniste, desi fusesera realizate de acelasi artist interbelic. Abia dupa caderea comunismului, meritele marelui filantrop si industrias au fost recunoscute. De departe, Nedelcu P. Chercea a fost cel mai mare donator brailean al tuturor timpurilor.
