Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Cadavrul CET. Luptă în instanţă

• lichidatorul defunctei SC CET SA Brăila se contrează cu municipalitatea pe predarea centralelor şi punctelor termice ce au scăpat de furia hoţilor de fier vechi care s-au înfruptat nestingheriţi din “bunurile tuturor, adică ale nimănui” • mărul discordiei îl constituie acum punctele termice care au chiriaşi, adică în care se derulează mici afaceri de cartier, în baza unor contracte pe care CLM şi-a dat girul înainte de intrarea în faliment a Fabricii de căldură, dar care au fost prelungite pe perioada de mandat a actualului lichidator SC “Continvest Insolvenţă” SPRL • municipalitatea spune că aceste contracte ar fi lovite de nulitate întrucât lichidatorul nu avea drept să le prelungească • urmează, cel mai probabil un nou şir de procese la instanţă pentru a tranşa litigiul dintre cele două părţi • firma lichidatoare spune că e pe final cu falimentul CET şi că a plătit creditorilor peste 6 milioane lei

 

Fostele centrale şi puncte termice din oraş, prin intermediul cărora se pompa, cu ani în urmă, căldura în blocurile din municipiu, însemnând o avere de milioane şi milioane de euro, s-au transformat în “magazine cu autoservire” pentru hoţii de fier vechi. Asta, pe fondul nepăsării municipalităţii dar şi neputinţei acesteia de a gestiona ca un bun proprietar reţeaua de termoficare de care se ocupase, până la intrarea în faliment, fosta Fabrică de Căldură - SC CET SA Brăila. Acum, când lichidarea bunurilor ce au aparţinut fostului operator de termoficare se apropie de final, vine marele moment al “adevărului”, când se pune problema ca municipalitatea să preia efectiv toate punctele şi centralele termice, proprietate publică, cu tot cu instalaţiile şi automatizările ce au mai “scăpat” de furia hoţilor. Iar cum, în mod evident, prin ele nu prea a mai rămas mare lucru, administraţia locală dă din colţ în colţ. Sau cel puţin asta îi reproşează lichidatorul fostului SC CET SA Brăila, “Continvest”, care ar vrea să-şi încheie, până pe final de an, socotelile la fosta Fabrică de căldură a Brăilei, dar întrevede lungi procese în instanţă pentru predarea celor 70 de PT-uri şi CT-uri. Deocamdată s-a reuşit încheierea procedurii doar pentru 23 de astfel de obiective, în timp ce pentru 11 deja sunt procese la instanţă, iar la alte 36 se prefigurează acelaşi scenariu deoarece Primăria nu vrea să le preia cu tot cu chiriaşii care le ocupă de ani buni. O amânare a predării-primirii acestor bunuri proprietate publică ar fi o veste excelentă pentru “termitele de fier vechi” care primesc astfel un răgaz nesperat pentru a se îndestula din “hoitul” defunctului CET.     

 

O istorie tulbure a falimentului CET

Au trecut aproape 5 ani de la declanşarea falimentului fostului operator public de termoficare şi încă nu se întrevede un final prea apropiat pentru procedura lichidării companiei care asigura apa caldă şi căldura din apartamentele brăilenilor. Declarativ, firma lichidatoare “Continvest” spune că îşi doreşte să pună capăt, până la finalul acestui an, lungii şi anevoioasei proceduri de valorificare a averii companiei numai că se loveşte de obtuzitatea autorităţii locale care are în proprietate publică reţeaua de termoficare supra şi subterană, în valoare de câteva milioane bune de euro, şi care se codeşte acum să o preia înapoi de la defunctul CET. Motivul este unul cât se poate de previzibil: cine are curajul să se mai înhame acum la un asemenea transfer, dar mai ales să-şi asume pe semnătură, după ce ani de zile bunurile respective au fost prădate în mod sistematic de hoţii de fier vechi? Juridic, această reţea realizată, întreţinută şi modernizată (direct şi indirect) din bani publici este, după cum spuneam, în proprietatea publică a municipalităţii, dar încă se află în administrarea SC CET SA Brăila, companie din subordinea autorităţii publice locale. La momentul 2013, când oficial CET a intrat în faliment, s-a pus problema ce se întâmplă cu acest ansamblu de instalaţii, reţele şi automatizări care compuneau întreg sistemul de termoficare al oraşului, dar mai ales cine-l va avea în pază, cunoscut fiind faptul că firma lichidatoare, numită de judecătorul sindic să se ocupe de lichidarea termoficării, a declarat de la bun început că nu poate asigura decât paza bunurilor private ale CET, nicidecum a celor din proprietatea publică a municipalităţii însemnând, printre altele, kilometri de conducte preizolate, clădirile ce adăpostesc punctele termice şi centralele termice cu tot cu instalaţiile şi automatizările din interior. Pentru a rezolva problema, administraţia locală la vremea respectivă a luat decizia de a însărcina Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila să preia acest patrimoniu, să-l inventarieze şi apoi să-l valorifice prin vânzarea la licitaţie, pe bucăţi ori ca întreg. Numai că surpriză: CUP Dunărea a refuzat categoric această sarcină invocând faptul că riscă pierderea finanţării atrase prin contractul cu BERD pentru mega-investiţia derulată la vremea respectivă însemnând extinderea şi modernizarea reţelei de apă - canalizare - epurare din municipiu dar şi din judeţ. Aşa că bunurile respective n-au fost niciodată preluate de la lichidator care n-a putut face altceva decât să sesizeze Poliţia ori de câte ori a descoperit furturi din reţeaua de termoficare. Iar deznodământul se poate vedea acum cu ochiul liber: punctele termice şi centralele termice din oraş au rămas aproape goale, sinistre, ca nişte case bântuite în care doar hoţii mai calcă. Singurele care au scăpat, cât de cât, de furia “termitelor de fier vechi” au fost CT-urile şi PT-urile în cazul cărora s-au perfectat contracte de închiriere către terţi, la tarife prestabilite, a unor spaţii din clădirile, aşa cum au aprobat consilierii municipali cu ceva timp înainte de sucombarea Fabricii de Căldură. Aşa au apărut în mai toate cartierele oraşului prin centrale dezafectate sau prin PT-uri gogoşerii, covrigării, spălătorii auto ori de covoare, vulcanizări ori spaţii de depozitare aparţinând unor oameni de afaceri locali. Este vorba în total despre 36 de PT şi CT unde există şi acum chiriaşi care de-a lungul timpului au asigurat indirect, prin prezenţa lor în acele clădiri care nu mai arătau abandonate, securitatea bunurilor publice din patrimoniul termoficării brăilene. 

 

“Cadavrul” CET, tranşat cu bisturiul în sălile de judecată

Numai că, după cum ne-a declarat reprezentantul firmei lichidatoare “Continvest”, Angela Potop, municipalitatea nu vrea să preia clădirile cu tot cu chiriaşi. “Din discuţiile cu reprezentanţii administraţiei locale am înţeles foarte clar că se doreşte preluarea acestor puncte termice doar dacă sunt libere de sarcini. Adică ar trebui ca CET-ul să rezilieze contractele de închiriere în vigoare şi pe care, de bună credinţă şi din necesitate, lichidatorul doar le-a prelungit în perioada derulării falimentului, atenţie, în condiţiile exprese aprobate de Consiliul Local Municipal, adică având un tarif reglementat şi pe aceeaşi perioadă. Este o obtuzitate şi dezinteres total din partea municipalităţii pe acest subiect, de care, de altfel, ne-am lovit pe întreaga durată a procedurii de faliment. De exemplu, pentru demolările de pe platforma energetică de la kilometrul 10, unde-şi avea unitatea de producţie SC CET SA, a trebuit să mergem în instanţă cu Primăria Brăila pentru a obţine eliberarea certificatului de demolare. Iar când am ajuns la instanţă, surpriză: Primăria a anunţat că, de fapt, nu mai are competenţă de eliberare a acelui certificat de demolare întrucât pierduse procesul cu Primăria Chiscani privind administrarea zonei respective. De la Chiscani, actul a fost eliberat imediat după ce s-a făcut înscrierea la Cadastru a terenului în favoarea Primăriei de acolo, pe când Primăria Brăile ne tot amânase timp de un an. Revenind la situaţia celor 36 de clădiri unde există chiriaşi, am sperat şi încă mai sperăm că municipalitatea va încerca un dialog constructiv, pe temeiuri legale şi logice, astfel încât să poată fi predate şi aceste spaţii, cu tot cu chiriaşi, urmând ca la expirarea contractelor acestora să decidă dacă le mai prelungeşte sau nu, în funcţie de viziunea autorităţii referitoare la clădirile respective. Dacă nu ne înţelegem, nu avem altă variantă decât să tranşăm litigiul în instanţă, care înseamnă timp, dar mai ales bani, pentru că discutăm de o cheltuială aferentă procedurii falimentului şi pe care noi o decontăm din veniturile CET pe care le obţinem în valorificarea bunurilor încă rămase în patrimoniul privat al falimentarei”, ne-a declarat sursa citată.

De asemenea, lichidatorul a atras atenţia că este deja în litigiu la instanţă cu Primăria Brăila în cazul a 11 PT-uri şi CT-uri unde se pune problema recuperării în numele SC CET a investiţiilor de modernizare a reţelei de termoficare, realizate cu banii privaţi ai companiei falimentare. “Practic, în aceste cazuri particulare discutăm despre bunuri aparţinând falimentarei CET SA Brăila, realizate în cadrul unor proiecte investiţionale, grefate pe instalaţii şi bunuri aparţinând domeniului public al municipiului din componenţa unor centrale sau puncte termice. Noi am propus autorităţii locale mai multe soluţii pentru rezolvarea problemei înainte de a merge la instanţă, printre care vânzarea în comun a bunurilor respective, precum şi răscumpărarea de către municipalitate a investiţiei CET, ori să ne dea la schimb imobile în contul acestor bunuri ale falimentarei, urmând să le valorificăm şi să facem plata creditorilor falimentarei. Nu a fost agreată niciuna dintre propuneri”, a concluzionat Potop.

 

Ce mai e de vândut din CET

Singurele PT-uri şi CT-uri unde ambele părţi au fost de acord că nu sunt probleme în perfectarea actelor de transfer sunt constituite într-un grup de 24 de astfel de obiective, procedura de predare-primire fiind aproape finalizată. “Dar şi aici avem o problemă de atitudine, dacă vreţi, în sensul că reprezentanţii comisiei din partea autorităţii locale vin şi iau cu boldul inventarul scriptic şi faptic de parcă nu era sarcina municipalităţii să asigure paza acestor obiective pentru evitarea furturilor. Dar suntem mulţumiţi că măcar au fost de acord să le preia”, a completat lichidatorul.

La acest moment, după cum ne-a declarat Angela Potop, lichidatorul mai are de valorificat doar două bunuri ale falimentarei CET: sediul companiei situat la ultimul etaj al clădirii Ceprohart de la bulevardul Independenţei, zona Faleza Dunării, plus Cazanul de Abur Fierbinte (CAF) din cartierul Viziru. Primul obiectiv este grevat de gaj în favoarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi va fi scos din nou la licitaţie cu un preţ estimativ de 0,77 milioane lei, în timp ce CAF-ul va avea un preţ de pornire a licitaţiei de 0,57 milioane lei, cu precizarea că nu este grevat de sarcini. 

“Recent am reuşit să vindem şi terenul de pe platforma energetică de la kilometrul 10 către o firmă brăileană, ceea ce înseamnă că mai avem pentru valorificare doar două bunuri ale debitoarei, sediul social şi CAF-ul, în cazul cărora până acum nu s-au arătat potenţiali cumpărători. Vom organiza noi licitaţii şi sperăm să terminăm până la finalul acestui an cu valorificarea bunurilor debitoarei şi, astfel, să încheiem procedura falimentului. Practic, până la acest moment, raportat la totalul masei credale însemnând circa 80,9 milioane lei, din valorificări de bunuri, recuperări de creanţe am plătit creditorilor circa 6,33 milioane lei, în timp ce foştilor salariaţi le-a revenit suma totală de 2,57 milioane lei. Singura sursă de plată pentru încă o tranşă către foştii salariaţi ar fi din vânzarea CAF-ului întrucât nu este grevat de nici un gaj”, a încheiat sursa citată.

 

Jantea: “Contractul de închiriere îl considerăm lovit, în parte, de nulitate”

De cealaltă parte, administraţia locală susţine că nu-i permit legislaţia şi procedurile în vigoare să preia cu tot cu chiriaşi centralele şi punctele termice, subliniind că, din punctul său de vedere, contractele încheiate cu terţii în perioada de mandat a lichidatorului sunt lovite de nulitate. Totuşi, prin vocea viceprimarului Alexandru Jantea, autoritatea locală şi-a manifestat disponibilitatea de a prelua toate cele 70 de puncte termice, însă doar cu respectarea legislaţiei în domeniu.

“Noi nu avem cum să preluăm chiriaşii. Este contrar atât regulamentului privind închirierea bunurilor aflate în domeniul public sau privat al municipiului Brăila, cât şi a legislaţiei în vigoare întrucât vorbim aici de un contract de închiriere semnat de un lichidator care nu avea dreptul să închirieze! Mai mult, lichidatorul recunoaşte că este bunul Primăriei. Ca să poţi să închiriezi sau să beneficiezi de drepturi egale proprietarului îţi trebuie un dezmembrământ al dreptului de proprietate, ori dumnealor nu deţin acel drept real. (...) În această speţă, Direcţia juridică din cadrul primăriei împreună cu secretarul general al primăriei vor lua decizii în virtutea atribuţiilor pe care le au. (...) Discutăm despre chiriaşi care locuiesc sau uzitează nişte zone în baza unui contract pe care noi, primăria, îl considerăm lovit de nulitate într-o oarecare măsură, întrucât lichidatorul nu avea voie să închirieze. (...) Noi discutăm despre o fostă societate CET unde primăria era acţionar majoritar şi este o mare diferenţă între ce era ca şi companie şi activitatea pe care o desfăşura atunci conform codului CAEN, şi ce este acum: o societate care are un angajat sau doi şi funcţionează sub un lichidator pentru că ea este în procedură de faliment. (...) În momentul de faţă chiriaşii plătesc o chirie, nu ştim în ce cuantum, direct lichidatorului, iar primăria nu beneficiază cu nimic din acest contract. Chiriaşii respectivi nici măcar nu au aviz de funcţionare”, ne-a declarat Jantea.

Întrebat ce se va întâmpla în final cu punctele termice, după ce vor fi preluate de municipalitate, sursa citată a precizat că se va face o inventariere în teren şi se va formula o propunere privind utilitatea ce va fi dată pentru fiecare caz în parte, propunere cu care se va merge în CLM spre aprobare finală. Practic mini-Parlamentul local va stabili dacă spaţiile respective vor fi demolate pentru a se amenaja acolo parcări, zone verzi, parcuri de joacă, ori dacă se va organiza licitaţie în vederea închirierii.

În ce priveşte argumentul invocat de lichidator potrivit căruia prelungirea contractelor de închiriere a PT-urilor a însemnat practic salvarea acestora de la vandalizare sau de la furt sistematic a bunurilor din interior, Jantea a refuzat să comenteze spunând că este în curs o anchetă a Poliţiei privind furturile aparţinând reţelei de termoficare.




Categorie articol: 

Comentarii