Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Călugării celor 20 de mănăstiri de la Athos s-au rugat pentru încetarea pandemiei

• vinerea trecută, în toate mănăstirile din Sfântul Munte Athos şi de la Meteora a fost oficiată o slujbă de priveghere pentru încetarea pandemiei de Coronavirus • de asemenea, la fiecare aşezământ monahal a fost organizată o procesiune cu sfintele moaşte aflate în patrimoniu şi au fost rostite rugăciuni pentru încetarea bolii

 

Rugăciuni în toate bisericile ortodoxe din Răsăritul creştin, după extinderea pandemiei de COVID-19 care a ucis mii de oameni şi a afectat vieţile a milioane de clerici şi credincioşi, obligaţi acum să se roage în case, departe de lăcaşele de cult.

Vinerea trecută, în toate mănăstirile din Sfântul Munte Athos şi de la Meteora a fost oficiată o slujbă de priveghere pentru încetarea pandemiei de Coronavirus, informează Basilica.ro.

La Mănăstirea Vatoped spre exemplu, una dintre cele mai importante din Sfântul Munte, slujba de priveghere a fost oficiată de stareţul Efrem, înconjurat de un sobor de ieromonahi. Pretutindeni, slujba a fost închinată Maicii Domnului şi Sfântului Mare Mucenic Haralambie, despre care se ştie că oferă ajutor în cazuri de boli şi epidemie (capul Sfântului Haralambie se află în patrimoniul Mănăstirii Sfântul Ştefan – Meteora).

De asemenea, la fiecare aşezământ monahal de la Muntele Athos a fost organizată o precesiune cu sfintele moaşte aflate în patrimoniu şi au fost rostite rugăciuni pentru încetarea bolii. Vremea ploioasă de la Sfântul Munte nu i-a împiedicat pe monahi să iasă în procesiune, cerând ajutorul Lui Dumnezeu. Călugării i-au cerut Maicii Domnului şi Sfântului Mare Mucenic Haralambie să oprească virusul care a afectat o lume întreagă.

Mănăstirea Vatoped, una dintre cele mai vechi şi mai mari din Sfântul Munte, este aşezată la mijlocul ţărmului de nord al Peninsulei Athos, pe o colină, la capătul de est al Golfului Strymonic. Pe teritoriul mănăstirii se află şi trei chilii româneşti. Odoarele Mănăstirii Vatoped au fost purtate, în procesiune, în jurul sfântului lăcaş.

Trebuie precizat faptul că pandemia de Coronavirus a afectat şi  Muntele Athos, care şi-a închis porţile pentru pelerini şi vizitatori, încă de la jumătatea lunii martie. Guvernatorul civil al Muntelui Athos, Aristos Kasmiroglou, a suspendat intrarea vizitatorilor şi pelerinilor în Sfântul Munte Athos până la sfârşitul lunii martie 2020. Decizia nu se aplică oficialităţilor şi angajaţilor de la Athos.

Sfântul Munte Athos este amplasat în nord-estul Greciei, în regiunea Macedonia Centrală. Muntele Athos este o unitate teritorială autonomă formată dintr-un munte de 2.033 metri şi o peninsulă lungă de 60 de kilometri, unde sunt concentrate 20 de mănăstiri, 12 schituri şi nenumărate chilii ortodoxe, în care trăiesc peste 1.500 de călugări. De-a lungul istoriei, domnitorii Ţărilor Române au făcut danii şi s-au rugat la Sfântul Munte Athos, considerat unul dintre cele mai sacre locuri ale Bisericii Creştine Ortodoxe (de Răsărit).

Deşi legat de pământul Greciei, Muntele Athos este accesibil numai cu feribotul. Este locul predilect de pelerinaj al credincioşilor din Răsărit, inclusiv al românilor. Mulţi români au ales să îmbrace rasa monahală şi să-şi petreacă tot restul vieţii la Athos. Sfântul Munte poate fi vizitat de clerici şi de credincioşi numai cu binecuvântarea Patriarhiei de Constantinopol. De secole, pe Muntele Athos nu este permis accesul femeilor. Printre cele mai importante mănăstiri de la Athos se numără: Mănăstirea Marea Lavră, Mănăstirea Vatoped, Mănăstirea Sfântul Pantelimon, Mănăstirea Hilandar, Mănăstirea Pantocrator ş.a.m.d.

Muntele Athos este inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO.




Categorie articol: 

Comentarii