Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Brăila, averea pierdută

• deşi judeţul nostru a avut la dispoziţie miliarde şi miliarde de lei, finanţări nerambursabile majoritar de la UE, a reuşit cu mare greutate să atragă şi să cheltuie sub 1,5% din cât au făcut-o toate autorităţile locale din România ultimilor 7 ani • suntem astfel al şaselea judeţ cu cele mai mici sume trase din visteria comunitară şi investite în comunităţile locale • nici pe actualul exerciţiu bugetar european nu ne înghesuim să accesăm banii puşi la dispoziţie de UE

 

O regulă de aur în macroeconomie spune că investiţiile publice reprezintă locomotiva ce urneşte din loc dezvoltarea unei comunităţi, pe mai multe paliere, cu accent, bineînţeles, pe businessul local. Este, dacă vreţi, scânteia care reaprinde motorul gripat al economiei. În lipsa acesteia, se instalează o stare de relativă letargie în comunitatea respectivă. Şi cum altfel am putea explica mai bine atmosfera de judeţ prăfuit pe care Brăila a căpătat-o în ultimii ani? O statistică multianuală privind veniturile UE atrase de toate judeţele ţării din 2011 încoace ne poziţionează pe ultimele locuri cu un total de vreo 47 milioane euro, nici măcar 1,5% din totalul fondurilor absorbite la nivel naţional de administraţiile locale. Evident că cea mai mare parte a fondurilor atrase în Brăila s-au concentrat la municipiu şi la Consiliul Judeţean, în timp ce mult prea puţine primării din mediul rural s-au încumetat să se înhame la vreun proiect cu finanţare europeană. De exemplu, avem 15 comune care nu au avut nici măcar un singur astfel de proiect european. Adică zero venituri atrase! Mai grav, absorbţia de fonduri europene pe noul exerciţiu bugetar UE 2014 - 2020 bate şi acum pasul pe loc în judeţul nostru. Vă propunem în cele ce urmează o analiză marca “Obiectiv Vocea Brăilei” care-şi propune să atragă atenţia asupra unei grave carenţe manageriale la nivelul comunităţii noastre.

 

Brăila, absorbţie sub 1,5%

Sutele de milioane de euro pe care România le-a avut disponibile pentru absorbţie de la accederea în spaţiul comunitar european nu au făcut cu ochiul judeţului nostru, care se poziţionează la coada unui clasament naţional privind atragerea de fonduri europene. Practic, se poate spune că Brăila a dat cu piciorul unei surse importante de finanţare generatoare de plus valoare în comunitate. Teamă sau delăsare? ar fi întrebarea care se conturează în jurul acestei situaţii. Cert este că în ultimii 7 ani Brăila a atras doar firimituri de fonduri europene prin comparaţie cu celelalte judeţe, context în care o statistică multianuală în acest sens ne aşează la coada clasamentului. Practic, în cei 7 ani analizaţi, adică din 2011 încoace, întreg judeţul nostru a reuşit să atragă prin accesarea de fonduri străine cu ajutorul proiectelor cu finanţare nerambursabilă preponderent europeană, doar puţin peste 47 milioane euro. Mai precis, este vorba despre suma de 267,57 milioane lei. În perioada analizată, la nivel naţional UAT-urile au raportat “sume primite de la UE şi alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţării” în cuantum de aproape 22 miliarde lei. Prin comparaţie ar rezulta că sumele atrase numai de judeţul nostru reprezintă nici 1,5% din totalul fondurilor absorbite de către administraţiile locale.

Mai edificator, într-o ierarhizare a judeţelor în funcţie de sumele trase, cele 267,57 milioane lei ne poziţionează pe locul 37, aşadar la coada clasamentului, imediat după Teleorman (277,28 milioane lei). Din lotul codaşilor mai fac parte Tulcea - 0,27 miliarde lei, Gorj - 0,26 miliarde lei, Călăraşi - 0,25 miliarde lei, Buzău - 0,2 miliarde lei şi, în fine, Ialomiţa cu 0,08 miliarde lei.  La polul opus, fruntaşii la atragerea de fonduri europene au fost Iaşiul cu 1,044 miliarde lei, urmat de Bihor - 0,97 miliarde lei, Suceava - 0,87 miliarde lei, Dolj - 0,83 miliarde lei şi Hunedoara cu 0,82 miliarde lei. Dacă ne raportăm la nivelul regiunii de dezvoltare din care facem parte, pe primul loc ar fi Constanţa cu 0,7 miliarde lei fonduri atrase, urmată de Galaţi cu 0,36 miliarde lei şi Vrancea cu 0,32 miliarde lei.

 

Dar să intrăm, mai departe, în fiecare an

... pentru a putea observa în detaliu cam cum au evoluat accesările de fonduri europene în cazul judeţului nostru.

Ca o privire de ansamblu, per total judeţ sumele cele mai mari au fost înregistrate în 2011 (57,13 milioane lei) şi în 2015 (66,6 milioane lei), în timp ce la municipiu vârfurile au fost atinse în 2011 (35,35 milioane lei), 2012 (34,78 milioane lei) şi 2015 (22,47 milioane lei). Dacă discutăm despre primăriile din judeţ, anii cu sume mari au fost 2013 (13,08 milioane lei), 2014 (24,85 milioane lei) şi 2015 (13,71 milioane lei). Interesant de punctat ar mai fi faptul că în 2016 şi 2017 municipiul nu a mai atras vreun leu de la UE atât pe vechiul cât şi pe noul exerciţiu bugetar european. Ba, mai mult, în 2016 a avut loc o corecţie cu minus de aproape 0,72 milioane lei. 

Iată şi in extenso cum apar lucrurile. În primul an de analiză, adică în 2011, întreg judeţul a declarat sume primite de la UE în cuantum de 57,13 milioane lei din care 35,35 milioane pentru municipiu, 18,35 milioane lei pentru CJ Brăila, iar diferenţa de 3,43 milioane pentru primăriile din mediul rural.

În 2012 situaţia se prezintă astfel: venituri suplimentare atrase de la UE şi alţi donatori în cuantum total de 47,35 milioane lei, aşadar în uşoară creştere, din care municipiul - 34,78 milioane, CJ Brăila - 6,02 milioane lei şi diferenţa 6,55 milioane pentru primăriile din mediul rural.

În 2013 totalul sumelor atrase la acest capitol bugetar a fost de 36,67 milioane lei (o scădere bruscă de aproape 23%), din care 16,48 milioane numai reşedinţa de judeţ, 7,11 pentru CJ Brăila şi 13,08 milioane pentru celelalte UAT din Brăila.

Mai departe, în 2014, întreg judeţul a atras 40,48 milioane lei din care 11,88 milioane lei municipiul, 3,75 milioane lei pentru CJ Brăila, iar 24,85 milioane (23,7 milioane lei Primăria Ianca) pentru mediul rural.

În 2015 întreg judeţul a reuşit să atragă 66,6 milioane lei defalcat astfel: 30,42 milioane lei pentru CJ Brăila, 22,47 milioane lei municipiul şi 13,71 milioane toate primăriile din mediul rural (1,5 milioane pentru oraşe şi 12,22 milioane lei comunele).

Mai departe, în 2016, s-a înregistrat cea mai mare prăbuşire a sumelor raportate cu titlu de venituri atrase din fonduri europene, asistând la o comprimare cu 76,7%. Întreg judeţul a atras fonduri europene de doar 15,51 milioane lei. Altfel spus, în 2016, Brăila nu a mai reuşit să absoarbă nici măcar un sfert din cât o făcuse în 2015. Iată şi cum arată defalcat absorbţia în judeţ: 16,17 milioane lei pentru CJ Brăila, o corecţie cu minus 0,72 milioane lei la municipiu şi un rest de 0,05 milioane pentru celelalte primării din mediul rural. Mai trebuie adăugat că pe noul exerciţiu bugetar european 2014 - 2020, în anul analizat au venit în întreg judeţul 0,23 milioane lei (0,22 milioane lei numai pentru comuna Mircea Vodă).

În fine, ultimul an de analiză, 2017, arată astfel: total sume atrase pe vechiul exerciţiu bugetar european 4.407 lei (comuna Ciocile). Pe noul exerciţiu bugetar avem 4,33 milioane lei în tot judeţul din care 3,57 milioane lei - CJ Brăila, zero la municipiu şi 0,76 milioane lei la comuna Jirlău.

 

Pe ce s-au cheltuit banii europeni?

În ce priveşte municipiul, la îndemână sunt exemple precum modernizarea bulevardului Dorobanţilor, a Căii Călăraşilor cu tot cu liniile de tramvai, reabilitarea şi modernizarea platformei din faţa Palatului administrativ, precum şi a grupului de fântâni cinetice din imediata vecinătate, ori reabilitarea Parcului Monument sau implementarea sistemului de supraveghere video a întreg oraşului. Toate cu bune şi cu rele, cunoscut fiind faptul că cel mai mare proiect de infrastructură derulat de Primăria Brăila, modernizarea bulevardului Dorobanţilor, nu este nici acum finalizat, existând un litigiu între autoritatea contractantă şi executantul lucrărilor. Mai mult, la acest proiect municipalitatea a primit şi o corecţie de la Uniunea Europeană în sensul reducerii contribuţiei comunitare nerambursabile în cadrul proiectului, ca urmare a unor probleme în derularea achiziţiei publice, semnalate de către Auditul Naţional. Toate fac parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pus la punct şi implementat în perioada de mandat a fostului primar Aurel Simionescu şi majoritatea au drept numitor comun firma gălăţenilor de la “Tancrad” care, singuri ori în asociere, s-au implicat în execuţia lucrărilor la aceste proiecte investiţionale.

La Consiliul Judeţean de notorietate sunt proiectele privind reabilitarea, modernizarea şi dotarea unităţilor spitaliceşti din subordine, cu referire directă la Spitalul Judeţean şi cel de Obstetrică Ginecologie, precum şi reabilitarea/modernizarea unor clădiri de patrimoniu din centrul istoric al oraşului începând cu cea de pe strada Ana Aslan, cele din Piaţa Traian ori amenajarea sediului Bibliotecii Judeţene Panait Istrati din Piaţa Poligon. Tot aici intră şi Sistemul de management integrat al deşeurilor în tot judeţul Brăila, proiect încă nefinalizat. În plus, au fost reabilitate şi o serie de drumuri judeţene în cadrul Programului Operaţional Regional.

 

Cum s-au împărţit banii în judeţ?  

Revenind la statistica multianuală, un alt lucru care atrage insistent atenţia în urma analizei datelor de bilanţ ale comunelor din judeţul nostru la capitolul sume trase de la UE este faptul că avem, atenţie, 15 primării care în toată perioada 2011 - 2017 nu au accesat nici un leu din fondurile UE! Este vorba despre 9 UAT-uri cu primari PSD (Bordei Verde, Dudeşti, Gemenele, Movila Miresii, Romanu, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufeşti şi Vădeni), 5 UAT-uri cu primari PNL (Cireşu, Gropeni, Salcia Tudor, Viziru şi Zăvoaia) şi un UAT cu primar membru PMP (Racoviţa).

În afară de acestea, mai avem un lot de 13 comune unde sumele atrase în aceşti 7 ani sunt derizorii, adică sub jumătate de milion de lei: 4 au primari social-democraţi (Ulmu, Chiscani, Bărăganu şi Roşiori), 8 au primari liberali (Surdila Greci, Frecăţei, Şuţeşti, Berteşti, Victoria, Cazasu, Scorţaru şi Măraşu) şi  primăria Surdila Găiseanca având primar ALDE. Mai departe, în clasamentul realizat în funcţie de sumele multianuale atrase de la UE sunt 6 primării cu sume între 0,5 milioane lei şi 1 milion lei, dintre care 3 sunt sub cârmuire PSD (Siliştea, Galbenu şi Râmnicelu) şi 3 sunt în curtea PNL (Măxineni, Mircea Vodă şi Vişani). Comunele cu cele mai mari sume sunt, în ordine descrescătoare, Unirea (PNL) - 12,71 milioane lei, Jirlău (PSD) - 8,75 milioane lei, Gradiştea (PNL) - 1,55 milioane lei, Stăncuţa (PSD) - 1,44 milioane lei, Tichileşti (PNL) - 1,38 milioane lei şi Ciocile (PSD) - 1,29 milioane lei. Dacă tragem linie comunele cu primari PSD au atras în total sume de 12,17 milioane lei, în timp ce acolo unde sunt primari liberali suma totală este ceva mai mare, de 19,7 milioane lei.

 

Nemulţumirea primarilor

În faţa acestui tablou dezolant revine insistent în minte întrebarea de ce nu s-au încumetat primarii de comune să depună proiecte de investiţii menite să absoarbă din fondurile europene nerambursabile?  

Din discuţia cu câţiva primari “cu state vechi” la cârma unor comune s-a evidenţiat scenariul în care procedura de accesare a fost şi încă mai este descurajatoare, stufoasă, birocratică şi extrem de interpretabilă, după cum se plâng aleşii locali. 

Ioan Ungureanu, primarul liberal de la Unirea, comuna care a reuşit să absoarbă cele mai mari sume, a explicat cât de greu i-a fost să acceseze banii europeni. “După ce am consultat mai mulţi specialişti în domeniu, am găsit o firmă care s-a ocupat de întocmirea proiectului. În primă fază proiectul nu a fost aprobat, dar am contestat pentru că, după calculele noastre, obţineam punctaj maxim, punctaj care ne dădea câştig de cauză. A urmat analiza contestaţiei şi bineînţeles am câştigat proiectul pe Măsura 322, în valoare de 2,5 milioane euro. Practic, banii au fost împărţiţi în trei componente şi anume: modernizarea străzilor din comuna Unirea şi satul Valea Cânepii în total 6 kilometri; reabilitare Cămin Cultural în satul Valea Cânepii cu accent pe moştenirea culturală, iar a treia componentă a fost înfiinţarea unui Centru After School în Comuna Unirea”. Întrebat de ce nu a mai reuşit după aceea să mai acceseze şi alte finanţări nerambursabile Ungureanu a explicat că proiectele depuse nu au întrunit punctajul necesar. “Noi am încercat să accesăm şi după, însă condiţiile în care se acordă punctajul, le găsim oarecum neechitabile. În anumite localităţi care au grad de sărăcie mai mare, sunt probleme în acest sens, dar nu ştiu cum, pentru că pragul de sărăcie e evaluat în ultimii ani, deci nu mai corespunde momentului de faţă. Oricum cert este că toate lucrurile acestea ne defavorizează şi nu am mai putut accesa în continuare pentru că nu am primit punctajul necesar”.

Nicu Turcu, primar PSD la Stăncuţa, a derulat în 2015 - 2016 un proiect cu valoare de aproape 1,5 milioane lei. “Avem realizat cu aceşti bani un punct de informare/cămin cultural/bibliotecă chiar lângă şcoală. Construcţia respectivă este unică în judeţ şi a fost construită de la zero. Noi nu aveam în Stăncuţa un astfel de spaţiu multifuncţional. Acolo, în clădirea nouă, oficiem şi căsătorii, ţinem şi şedinţele ATOP”, ne-a declarat acesta. De asemenea, sursa citată a precizat că Primăria mai are două proiecte în derulare: doreşte să cumpere un utilaj plutitor cu ajutorul căruia să poată face curăţenie pe sectorul navigabil şi nenavigabil al Dunării, pe raza sa de competenţă teritorială. “Mai avem un proiect aprobat pentru dotarea cu un buldozer acvatic care colectează din Dunăre tot ce înseamnă deşeuri, resturi vegetale şi cu ajutorul căruia putem curăţa malurile pe sectorul nostru de Dunăre. Suntem în faza de achiziţie publică. Mai avem un proiect, pe GAL-uri (grupuri de acţiune locală - n.r.), pentru modernizarea sistemului public de iluminat stradal din localitate, inclusiv dotarea stâlpilor cu corpuri de iluminat pe LED”, a mai spus Turcu, adăugând că este vorba despre atragerea de finanţare europeană însemnând alte câteva sute de mii de euro.

De departe însă cel mai dezamăgit de experienţa accesării de fonduri nerambursabile s-a arătat primarul liberal de la Gropeni, Stan Malinche. Practic, una dintre comunele mari din judeţul nostru, Gropeni, se află pe lista primăriilor care nu au reuşit să absoarbă nici un euro din fondurile europene. Malinche a explicat şi ce s-a întâmplat de nu s-a reuşit atragerea de finanţare comunitară. “Noi am gândit mai multe proiecte pe care le-am şi depus în cadrul Măsurii 322 - Renovarea şi Dezvoltarea satelor dar, din păcate, birocraţia excesivă şi modul total inechitabil în care s-au interpretat regulile de acordare a punctajelor pentru aceste proiecte ne-au condus la situaţia de a nu reuşi să fim eligibili cu nici un proiect. La cât de entuziasmaţi am plecat la drum, nu numai eu ci şi mai mulţi primari din judeţ, pentru Măsura 322, pe atât de mare a fost dezamăgirea când am văzut că, de fapt, autorităţile statului, puse să ne sprijine în accesarea acelor finanţări, de fapt, ne băgau beţe în roate. Am fost în aşa măsură dezamăgit că am jurat la acel moment că nu voi mai cheltui nici efort, nervi şi nici bani publici în accesarea de fonduri europene. Mi-am îndreptat atenţia către fondurile guvernamentale şi avem semnat contract de finanţare pe parte de reabilitare şi modernizare de drumuri”.

Poate recuperăm banii pierduţi în noul exerciţiu bugetar comunitar 2014 - 2020, ne putem amăgi cu gândul. Poate că autorităţile locale au portofolii grase de proiecte gata să fie depuse pe măsură ce se deschid sesiunile de accesare a finanţărilor disponibile pe domeniile de interes. Poate. Dar aceleaşi cifre seci ne arată că,  de fapt, se bate pasul pe loc: doar 4,56 milioane lei atrase cumulat în 2016 şi 2017. 

 

Municipiul are planuri

• deocamdată a obţinut aprobarea finanţării doar pentru câteva investiţii în creşterea eficienţei energetice la grădiniţe şi şcoli

Recent, primarul municipiului, Marian Dragomir a adus în discuţie portofoliul de proiecte pentru accesarea fondurilor europene în viitorul apropiat.

“Noi am început să lucrăm în momentul de faţă la proiectele cu finanţare europeană, acestea fiind în diverse stadii. A fost aprobată finanţarea europeană pentru eficienţă energetică la Grădiniţa 47 Pinochio, 48 Luceafărul, 36 Furnicuţa, nr. 60 şi internatul Liceului cu Program Sportiv. Urmează depunerea documentelor pentru şcolile Mihai Eminescu şi Mihai Viteazul. A fost aprobată finanţarea pentru modernizarea Castelului de Apă din Grădina Publică. A fost semnat contractul pentru cumpărarea unei ambarcaţiuni de capacitate mică, pentru transportul turiştilor sau locuitorilor municipiului Brăila în zona Portului Brăila. Urmează licitaţia. Se lucrează la proiectare pe străzile Grigore Alexandrescu pentru înlocuire linie tramvai, asfaltare, pistă biciclete, spaţii verzi, trotuare şi traversare la fiecare intersecţie. Şoseaua Baldovineşti - înlocuire tramvai cu autobuz electric, reabilitare infrastructură. Calea Galaţi, de la Dorobanţi până la Independenţei, este lansată licitaţia pentru faza 1 proiectare. La Bulevardul Independenţei, în ceea ce priveşte înlocuirea liniei de tramvai, asfaltare şosea, pistă biciclete, spaţii verzi, trotuare”.

 

La alţii se poate

• comuna Ciugud, judeţul Alba, este una dintre administraţiile locale cu cele mai consistente fonduri străine atrase

Cu o populaţie de aproximativ 3.000 de locuitori, Ciugud din judeţul Alba, se numără printre cele mai dezvoltate comune din România. Autorităţile locale au atras acolo prin proiectele accesate peste 27 milioane euro, bani europeni.

Case frumos aşezate, copaci ornamentali pe marginea străzii, piste de bicicle şi orice drum care taie dealurile din jur cu astfalt. În total, 30 de kilometri de drumuri asfaltate printre terenurile agricole. În toată localitatea, nu există casă fără apă şi canalizare. În Ciugud au fost amenajate spaţii speciale în care opreşte autobuzul, iar staţiile sunt dotate cu internet şi afişează ora la care vine următoarea cursă. Pe terenurile de la marginea satului s-au tras utilităţi, iar primăria stabileşte clar locul în care se construieşte. Iluminatul pe străzile din 2 sate care aparţin comunei este gratis, întrucât energia vine din eoliana ridicată în zonă cu un milion de euro din fonduri norvegiene. La marginea Ciugudului s-a inaugurat anul trecut cel mai mare teren de golf din sud estul Europei, pe 62 de hectare de teren. A costat 15 milioane euro.

COAUTOR ARTICOL: 



Categorie articol: 

Comentarii