Ploaia se scurge pe folia cu care este acoperită catapeteasma, ca lacrimile dintr-o icoană a Maicii Domnului, adunându-se în faţa altarului, iar în locul sfinţilor pictaţi pe plafon se poate vedea cerul. Biserica "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" este în suferinţă deoarece lucrările de reabilitare s-au împotmolit exact la etapa de refacere a acoperişului, din cauza lipsei de bani. Ca în legenda Meşterului Manole, ceea ce s-a realizat până acum, riscă să se prăbuşească peste noapte, dacă nu se vor găsi la timp soluţii de finanţare. Preotul paroh Traian Mazăre, care face o adevărată muncă de ctitor, are credinţa că Dumnezeu lucrează prin oameni, chemaţi acum să contribuie la salvarea unuia dintre cele mai vechi lăcaşe de cult din Brăila.
În pragul unui dezastru
Biserica Sf. Constantin şi Elena se află într-un amplu proces de reabilitare şi restaurare, ajuns la etapa de refacere a acoperişului. Pentru a se respecta cu stricteţe cerinţele arhitecturii ecleziastice, s-a apelat la o echipă de muncitori cu experienţă din Râmnicu Sărat, a căror activitate este urmărită îndeaproape de către preotul paroh Traian Mazăre. Aprovizionarea cu materiale, grija pentru fiecare detaliu în parte, colaborarea cu meşterii pentru găsirea celor mai bune soluţii tehnice, sunt preocupările permanente ale preotului, care îmbină activitatea duhovnicească cu munca de ctitor. Nici un efort nu este prea mare ca acest lăcaş construit în 1857 să mai dăinuiască încă pe atât, însă toate strădaniile de până acum ar putea fi zădărnicite, din cauza lipsei banilor. "Dacă ei au fost în stare să construiască o biserică, noi măcar să putem să o renovăm", spune părintele. Mai grav este faptul că epuizarea finanţelor s-a întâmplat tocmai în momentul în care biserica a fost decopertată pentru a se realiza lucrările de refacere a acoperişului, astfel că interiorul este expus intemperiilor. "Bani nu mai sunt deloc, am rămas cu vreo 10 milioane lei, dintr-un fond de bază al bisericii, care sunt la bancă. Suntem pe zero. Lucrările n-ar trebui să se sisteze, cu riscul de a mă împrumuta până peste cap, din cauză că se desface acoperişul şi nu ai voie să-l laşi aşa. Am ajuns la o etapă foarte delicată, pentru că se decopertează şi, în momentul în care plouă, există riscul să cadă toate plafoanele, să se degradeze pereţii, pictura, ceea ce este echivelent cu un dezastru. Biserica este practic descoperită, platforma de sus este doar pentru a nu cădea vreo unealtă, iar folia este doar o formalitate. Când plouă, se umple pe apă şi începe să curgă înăuntru. Parchetul din naos s-a degradat iremediabil şi va mai dura un an, doi, trei, până îl vom putea înlocui. Picturile au fost acoperite cu folie şi au fost protejate, deşi a plouat şi apa s-a scurs înăuntru. De aceea, lucrările la biserică sunt mai mult decât necesare, urgente şi prioritare", atrage atenţia preotul. Chiar şi în aceste condiţii la Biserica Sf. Constantin şi Elena s-au ţinut slujbe, printre vasele în care se adună apa de la ploaie, iar credincioşii continuă să vină să se roage în acest lăcaş sfânt.
Urgenţă: 60 milioane lei numai pentru var
Lucrările de renovare presupun şi deschiderea semicalotelor absidelor stranelor altarului şi ale pronaosului, pentru a se reface complet în tehnica romanatelor (şipci subţiri, aşezate una una lângă alta, încărcate cu mortar, peste care urmează să se facă un suport pentru viitoarea pictură). "Acum trebuie anticipat var ca să se învechească, dacă se pune proaspăt, «împuşcă». Trebuie 60 milioane lei, numai pentru var, pentru lucrarea imediată. Pentru pictură, poate va fi nevoie de sute de milioane lei. La interioarele bisericilor şi la monumentele care presupun pictură ulterioară, nu ai voie să foloseşti ciment, din cauză că reţine apa, generează igrasia şi căderea suprafeţelor pictate. Trebuie utilizată tehnica varului (hidraulică), prin care se face transferul de apă. Aşa au rezistat în timp picturile bisericilor", explică preotul Traian Mazăre.
De fapt, toată biserica va fi decopertată, deoarece trebuie pusă centură monolit, de jur împrejur. Schimbarea acoperişului presupune apoi şi schimbarea plafoanelor interioare, ceea ce înseamnă lucrări de restaurare. Scena pictată din pronaos nu se va mai face dreaptă, ci curbă, în stil bizantin. "La 1857 ei au încălcat o normă, nu le putem imputa, dar au făcut-o barocă. Va fi în consensul arhitectonic bizantin", a explicat preotul paroh.
Turla, care are12 faţete pe afară, în interior nu va mai fi tot dodecagonală, deoarece arhitectura bizantină impune forma rotundă, curbilinie, care se va realiza cu pandantivi de retragere. Estimativ, cheltuielile pentru aceste lucrări se ridică la circa 3 miliarde lei vechi. Anul acesta, Biserica Sf. Constantin şi Elena a primit din partea municipalităţii 200 milioane lei. "Numai cuiele au costat peste 100 milioane lei", a precizat preotul Traian Mazăre.
Deşi reabilitarea şi restaurarea lăcaşului de cult pe vreme de criză este privită de mulţi ca o nebunie, preotul Mazăre este convins că biserica va putea fi salvată, "pentru că Dumnezeu lucrează". Preotul paroh face un apel către toţi cei care au o legătură sufletească cu această biserică, care s-au botezat aici ori s-au cununat, sau poartă numele sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena, să se alăture eforturilor de a reabilita ctitoria, aflată în pericol de a se degrada dacă nu se găsesc resursele financiare de refacere a acoperişului.
Promisiunea UNPR se lasă aşteptată
UNPR-iştii brăileni au anunţat, în luna aprilie, că vor sprijini Biserica "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" cu suma de 3 miliarde de lei vechi, pentru finalizarea lucrărilor de renovare a lăcaşului. La acea dată, liderul UNPR Brăila, senatorul Constantin Cibu, îşi exprima speranţa că prin alocarea acestor fonduri, biserica va fi restaurată într-un timp cât mai scurt şi anunţa că proiectul de finanţare pe care l-au iniţiat UNPR-iştii este "în curs de finalizare". La mai bine de trei luni de la acele declaraţii, senatorul Constantin Cibu a precizat că proiectul este încă în lucru, dar s-a ferit să avanseze vreun termen estimativ în care ar putea fi finalizat. "Proiectul a tot fost plimbat, a ajuns la Ministerul Cultelor, unde stă de ceva timp. M-am bazat pe nişte treburi care nu s-au rezolvat, aşa că nu pot spune când anume va fi gata proiectul. Însă cu siguranţă, aceşti bani, de la Guvern, vor ajunge la Biserica Sf. Constantin şi Elena din Brăila", a afirmat Constantin Cibu.
Ctitorie de la 1857
Biserica de pe Strada Şcolilor este unul din cele mai vechi lăcaşe de rugăciune din oraşul nostru, ridicat la mijlocul sec. XIX de evlavioşii enoriaşi. Biserica "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" a fost ctitorită la 3 mai 1857, slujba de târnosire fiind oficiată şase ani mai târziu, pe 8 septembrie 1863, de Episcopul Dionisie Romano al Buzăului. În aceeaşi zi, Ierarhul sfinţea locul pe care urma să se ridice Biserica Greacă din Centrul Vechi. Pentru ridicarea bisericii, au contribuit enoriaşii împreună cu Corporaţiile (breslele) Grădinarilor, Croitorilor, Casapilor (Măcelarilor), Precupeţilor şi Hamalilor (Docherilor). Biserica devenea, astfel, cea de-a patra parohie urbană a Brăilei dezrobite de sub turci, după "Sfântul Arhanghel Mihail" (1831), fostă geamie turcească, "Sfântul Spiridon" (1842) - demolată de comunişti în anii '60 - şi "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe" (1857). Lucrări de reparaţii şi restaurare ale bisericii s-au făcut în anii 1934 - 1935, precum şi în anii '70.
În 1985, un incendiu devastator a distrus acoperişul bisericii, biblioteca şi mobilierul.
