Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Bani din piatră seacă

• Fiscul brăilean colectează în prezent, cu de două ori mai mari sumele cuvenite bugetului de stat comparativ cu 2005 • dacă în anul de referinţă virase la visteria centrală aproape 460 milioane lei, anul trecut a spart bariera de 1 miliard lei • din cauza migrării patronilor către zona microîntreprinderi, în anul 2018 s-au înregistrat reduceri drastice ale impozitului pe profit, în doar 3 ani, această sursă reducându-se la o treime din sumele încasate, de exemplu, în anul 2015 •

 

Aşa secătuit cum este considerat de către mulţi a fi judeţul nostru, cu o economie din care au dispărut marile industrii şi în care nota definitorie o dă acum agricultura şi exportul de materii prime, încă mai are puterea şi resursele să vireze anual la Bugetul de Stat General sume considerabile. Peste un miliard de lei, dublu faţă de viramentele din urmă cu 14 ani! Concret, dacă în 2005 “livrările” anuale erau de circa 460 milioane lei - şi vorbim aici despre TVA, impozit pe profit, impozit pe venit plus accize -, acum am depăşit, după cum spuneam, pragul de 1 miliard de lei. Mult, puţin? Greu de spus. Dar, uitându-ne la datele statistice multianuale disponibile, aferente judeţului nostru privind colecta anuală la buget, devine tot mai actuală vechea zicală “să scoţi bani şi din piatră seacă!”. Iar asta, în contextul în care “crema” mediului de afaceri local a trecut, încă din 2006, în administrarea unei structuri specializate la nivel central din cadrul Fiscului, şi ne referim aici la categoria marilor contribuabili unde sunt încadrate companii precum “Vard Brăila” SA, “Agricost” şi “Comision Trade”, ori “vedete din trecut” precum “CET” SA, “Caruz Import Export” sau “Marex”, iar veniturile colectate de la aceştia s-au contorizat direct la Bucureşti, nu la Brăila. Plus că şi fenomenul evaziune este încă “pe val”. Vă prezentăm în cele ce urmează o analiză marca “Obiectiv Vocea Brăilei” care vă propune o trecere în revistă a principalilor indicatori de performanţă de ordin fiscal, indicatori înregistraţi din 2005 încoace de către Fiscul brăilean.

 

2018, anul în care s-a depăşit pragul de 1 miliard lei

 

A devenit o tradiţie ca, an de an, analizând datele de bilanţ ale firmelor brăilene, să vă prezentăm clasamentul companiilor care activează în judeţul nostru, ierarhie realizată pornind de la indicatori economici precum Cifră de afaceri, Profit, ori Număr de angajaţi. De această dată, reporterii “Obiectiv Vocea Brăilei” şi-au propus să facă un pas mai departe şi să vadă ce înseamnă pentru bugetul de stat reuşitele în plan economic şi financiar ale exponenţilor mediului de afaceri local. Au solicitat în acest sens informaţii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Brăila şi nu mică le-a fost mirarea să constate că sumele colectate şi virate în “puşculiţa” statului au crescut substanţial de la un cincinal la altul. Dar haideţi să urmărim cifrele exacte. Am luat drept referinţă anul 2005, primul de după denominalizare, pentru a avea date cât de cât comparabile cu ce se întâmplă în prezent. La vremea respectivă, Fiscul brăilean a colectat şi virat la bugetul central aproape 459,35 milioane lei din care, la modul grosier, circa 33,1 milioane lei a fost impozitul pe profit, alte 64,2 milioane - impozit pe venit, peste 85 milioane – TVA, aproape 150 milioane – contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat inclusiv pensii, 80,4 milioane cea la Fondul de sănătate şi aproape 19 milioane la Fondul de şomaj. Cinci ani mai târziu (2010), în al doilea an de criză economică globală, Brăila vira la bugetul de stat general consolidat (BGC) puţin peste 790,67 milioane lei din care 56,4 milioane erau impozitul pe profit, 172,1 milioane impozitul pe venit, aproape 125 milioane numai TVA-ul, 113,5 milioane la Sănătate, 274,3 milioane la asigurările sociale de stat şi 9,7 milioane pentru Fondul de şomaj. În 2015, peste alţi cinci ani, viramentele anuale de la Brăila către bugetul general însumau 960,6 milioane, din care impozit pe profit – 78,5 milioane lei, impozit pe venit – 215,5 milioane lei, 67,15 milioane – TVA, 163 milioane la Sănătate, 356,3 milioane pentru asigurările sociale de stat şi 12,5 milioane contribuţia pentru şomaj. Aceleaşi date arată că anul trecut s-a reuşit depăşirea pragului de 1 miliard lei, mai precis 1,026 miliarde lei, dublu faţă de anul de referinţă, din care aproape 22 milioane a fost impozitul pe profit, 148,4 milioane impozitul pe venit, 88,2 milioane – TVA, 205,3 milioane la Fondul de sănătate, 411,5 milioane la asigurările sociale de stat şi 14,3 milioane la Fondul de şomaj.

În primele trei trimestre din acest an, aşadar până la finele lunii septembrie, se depăşise cuantumul sumelor virate în 2018, suma exactă fiind 1,044 miliarde lei (48,9 milioane lei – impozit pe profit, 136,2 milioane impozit pe venit, 176,5 milioane – TVA, aproape 195 milioane lei la sănătate, 426,6 milioane la asigurările sociale şi 13,4 milioane la şomaj).

De unde s-au virat cei mai mulţi bani? Aceleaşi date statistice arată clar că municipiul a fost cel mai mare “jucător” cu un aport de undeva la 92% - 94% din total sume colectate la BGC din judeţul nostru, în timp ce în cazul  structurilor teritoriale ale Fiscului, adică Însurăţei, Făurei şi Ianca, ponderea a fost între 1,3% şi aproape 3%, ordinea de mărime fiind cea din enumerarea de mai sus.

 

Patronii brăileni au migrat cu afacerile în sectorul microîntreprinderi pentru a beneficia de avantajele fiscale

 

Am solicitat şi un comentariu din partea AJFP Brăila cu privire la evoluţia contribuţiei judeţului nostru la bugetul general al statului, şeful Fiscului local, Mihaela Ciorăşteanu fiind cea care a răspuns “provocării”. “Dorim să facem menţiunea că cifrele sunt relativ comparabile între ele, deoarece, pe de o parte, sunt în valori absolute ale anilor de referinţă, fără a fi transformate în sume comparabile, iar, pe de altă parte, numărul contribuabililor pe care i-am administrat din anul 2005 până în prezent a fluctuat”, şi-a început declaraţia sursa citată, explicând că, din ianuarie 2006, contribuabilii mari au fost preluaţi în administrare de Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili din Bucureşti, “astfel încât numărul contribuabililor administraţi a scăzut. Cu toate acestea, sumele încasate în 2010, de exemplu, sunt mai mari faţă de cele din anul 2005. Începând din aprilie 2007 au fost administraţi separat şi contribuabilii mijlocii, al căror număr a fost între 300 şi 500 de-a lungul timpului, existând o perioadă de mai bine de un an, mai precis din februarie 2016 până la finele lunii octombrie 2018, când aceştia au fost administraţi la nivelul unei unităţi fiscale regionale, la Constanţa. Asta a însemnat că veniturile plătite la buget corespunzătoare contribuabililor la care ne-am referit anterior au fost, şi în continuare sunt pentru contribuabilii mari, «contorizate» la nivelul altor unităţi fiscale decât cea pe care o reprezentăm”, a subliniat Ciorăşteanu. Ca o privire de ansamblu asupra cifrelor, şeful AJFP Brăila a punctat că, sumele au crescut constant, chiar dacă pe principalele surse ale bugetului de stat se pot observa, începând cu anul 2018 reduceri drastice ale impozitului pe profit, în doar 3 ani, această sursă reducându-se la o treime din sumele încasate, de exemplu, în anul 2015. “Este cunoscut faptul că mulţi dintre plătitorii de impozit pe profit au devenit plătitori de impozit pe microîntreprinderi”, este explicaţia prezentată. “De asemenea, trendul este crescător în sfera TVA-ului, exclusiv încasările pentru importurile de bunuri (cu excepţia anului 2015), această sursă fiind un indicator al rulajelor în economia reală, care este evident că au fost într-o continuă creştere. Totodată, se observă creşteri constante la celelalte bugete (sănătate, asigurările sociale de stat şi şomaj – n.r.) ceea ce ne indică o anumită siguranţă pentru persoanele asigurate”, a încheiat Mihaela Ciorăşteanu

 

Tot mai greu să ţii pasul cu dările la stat

 

Cum se văd lucrurile din cealaltă tabără, cea a contribuabililor? Am stat de vorbă cu Ştefan Fusea, preşedintele Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură Brăila, iar acesta ne-a explicat că în privinţa taxelor şi impozitelor plătite de antreprenori există şi elemente pozitive, dar şi negative. În ultima perioadă, acesta susţine că a constatat un lucru îmbucurător: faptul că impozitul pe microintreprinderi a ajutat foarte mulţi antreprenori să se dezvolte, ceea ce a dus implicit şi la un câştig pentru stat, pentru că prin creştere dezvoltatorii au avansat la categoria întreprinderi mici, adică au devenit plătitori ai unui impozit de 16%. Ceea ce deranjează foarte mult agenţii economic, susţine Fusea, este impozitarea mare pe muncă. Cu alte cuvinte, unul dintre motivele pentru care angajatorii nu pot oferi salarii aşa cum ar merita angajaţii, deoarece trebuie să plătească foarte mult impozit la salariul net. Fusea consideră că s-ar mai putea umbla la acest capitol, la pachet cu o măsură care să îi lase pe antreprenori să îşi regleze salariile la realitatea din piaţă, în momentul în care afacerea le creşte, nu în urma unei decizii dictate de către stat.

“Din datele pe care le avem, am văzut că şi în Brăila şi peste tot se colectează mai mult. A crescut masa de bani care se colectează şi asta e benefic, dar vrem să atenţionăm asupra a două probleme: 1) Trebuie să avem o recuperare mai eficientă a sumelor înscrise în bilanţuri şi să reducem evaziunea fiscală. 2) Responsabilitate maximă la cheltuirea banului public, a banilor pe care îi plătesc antreprenorii şi dirijarea lor în mod special pentru dezvoltare, nu pentru fapte sociale”, a mai declarat Fusea.

 

Economia Brăilei, duduie. Cel puţin pe hârtie....

 

Per total judeţ, companiile au raportat la bilanţul lui 2018 o cifră de afaceri cumulată de, atenţie, 7,621 miliarde lei, adică de două ori mai mare decât cea din 2017! Reversul medaliei, a crescut cu peste 40% cifra de afaceri cumulată a firmelor care au închis 2018 pe pierdere.

Statistica  oficială a Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Brăila ne arată că în 2018 au fost 4.387 de firme locale pe plus care au însumat profituri nete undeva la aproape 733 milioane lei (echivalentul a circa 156 milioane euro). În oglindă, în 2017, au fost 3.935 de societăţi care au reuşit să iasă pe plus, iar profiturile nete raportate atunci au fost de 392,7 milioane lei, echivalentul a circa 85,4 milioane euro la cotaţia vremii. Dacă ne ducem mai departe cu un an, adică în 2016, vom vedea că atunci au fost 4.110 companii care au raportat profituri însumate la circa 85,2 milioane euro. Aşadar, de la un an la altul, cifrele sunt în creştere. Ca o privire de ansamblu, agricultura şi construcţiile de nave rămân în continuare locomotive ale economiei Brăilei, în contextul în care “Agricost”, arendaşul Insulei Mari a Brăilei, alături de şantierul naval “Vard Brăila” SA, sunt cei mai mari doi angajatori din mediul privat brăilean şi au reuşit împreună să obţină circa 16% din total profit raportat în întreg judeţul.

 

Una caldă, alta rece

 

În România, în continuare fenomenul evaziunii fiscale pare greu de stăpânit, aproape imposibil de stârpit. Cu toate tombolele bonurilor fiscale (măsură care, trebuie să recunoaştem a reuşit să stăvilească un pic evaziunea la chioşcurile şi magazinele de cartier), şi cu toate stimulentele promise celor care-şi stingeau cu totul obligaţiile restante la Fisc, ne lovim de evaziune mai la tot pasul. Potrivit unui studiu la nivel european realizat anul trecut, economia “gri” a României era de aproape 28% din PIB (produsul intern brut), procent care ne situează pe locul al doilea în Europa, după Bulgaria. În clasamentul amintit, croaţii erau după noi. Ca termen de comparaţie, în ţările vestice se înregistrau cele mai reduse procente. În Olanda şi Austria, economia “gri” nu trecea de 10%, aproape la jumătate faţă de media europeană.




Categorie articol: 

Comentarii