Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Alerta fitosanitara de grad zero

Fitosanitarii braileni sint in alerta de grad zero: cultura de soia este in pericol. Daca producatorii agricoli nu vor constientiza gravitatea situatiei si nu vor face eforturi deosebite, soia va fi complet pierduta anul acesta. Concret, seceta si temperaturile extrem de ridicate au favorizat aparitia si evolutia fara precedent a unui daunator extrem de virulent - paianjenul rosu comun. Mai mult, de data aceasta, atacul e complet iesit din tipare, raspindire rapida, intensitate uluitoare si o aparitie cu mult inaintea datei clasice. De aceea se si impun masuri urgente de combatere. "De la mijlocul lunii iunie, cind a fost pentru prima data depistat anul acesta si pina in prezent, paianjenul a reusit sa atace intreaga suprafata de soia si sa se extinda si pe alte culturi. Practic, la acest moment, nu exista sola de soia in judetul nostru care sa nu fie atacata. Densitatea este foarte mare, atacul este cumplit. Conform tehnologiei, tratamentul ar trebui aplicat la o densitate de 4 - 5 exemplare pe o frunza. Avem deja peste 10 exemplare. Alerta s-a dat de la sfirsitul lunii iunie, dar putini fermieri au constientizat pericolul. Culmea, anul acesta a aparut mult mai devreme, l-am depistat in 20 iunie, cind normal el nu aparea pina pe 15 iulie. Si cind l-am depistat era deja peste pragul economic de daunare. Asa atac virulent nu am inregistrat niciodata, nici macar in 2003 cind pe fondul unor conditii meteo asemanatoare, seceta si temperaturi ridicate, ne-am mai confruntat cu asemenea problema. Acum densitatea este mai mare, atacul mult mai agresiv, iar evolutia mult mai rapida", a precizat Violeta Popescu, director executiv adjunct al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Braila, sefa Unitatii Fitosanitare. Tratament urgent in toate soleleLa nivelul judetului nostru sint in prezent in cultura 40.560 ha de soia, din care 4.600 soiuri conventionale si 35.900 ha soiuri transgenice (soia modificata genetic). Paianjenul rosu comun insa, nu este "pretentios", nu face diferenta si ataca tot ce ii iese in cale. Ba, mai mult, deja fitosanitarii i-au semnalat prezenta si pe alte culturi cum ar fi: pepeni, castraveti, dovlecei, rosii, vinete, fasole, chiar si in plantatiile pomicole, pe prun, mar, par si piersic. Extinderea rapida este determinata de faptul ca acest daunator se raspindeste foarte usor, la o simpla adiere a vintului adultul trece de pe o planta pe alta, de la o sola la alta. Conform explicatiilor Violetei Popescu, o prima avertizare a fost emisa pe 18 iulie, prin aceasta fitosanitarii recomandind impachetarea solelor, o metoda specifica de combatere a daunatorilor. Atacul insa nu a fost stopat, nici macar diminuat, asa ca in urma cu doua zile, Unitatea Fitosanitara a mai lansat o avertizare prin care a recomandat tratament pentru intreg lanul. Pentru combaterea paianjenului rosu comun statul nu acorda subventie, costul actiunii ajungind la circa 1 - 1,3 milioane de lei/ha, aceasta insemnind contravaloarea substantei si manoperei. "Fara 2 tratamente nu scapam, iar cine nu isi permite aceste 2 tratamente va pierde tot. Avertizarea noastra este si catre fermieri, dar si catre distribuitorii de substante fitofarmaceutice, sa se aprovizioneze de urgenta cu acaricide. Recomandam tratamentul cu “Nissorum” sau “Flumite”, substante ecologice care nu distrug fauna utila, adica nu ucid si alti daunatori care se hranesc cu paianjeni. Exista in fitofarmacii “Mitac”, “Demitan” sau “Torque”, sau se mai pot utiliza combinatii ca de exemplu “Neoron”, care controleaza adultii, cu “Apollo”, care are efect asupra oualor si larvelor. Se mai poate aplica si “Talstar” care are efect si asupra tripsilor, un daunator la fel de periculos care apare frecvent in apropierea paianjenului in culturile de soia", a mai spus Popescu. Paianjenul rosu comun afecteaza toate organele aeriene ale plantei, dar preponderent aparatul foliar. Atacul se recunoaste usor dupa prezenta unei pisle matasoase maronii, iar pe partea superioara a frunzelor dupa depigmentarea, albirea si uscarea tesuturilor dintre nervuri. Adultii, dar si larvele absorb prin intepare seva plantelor, astfel zonele afectate se decoloreaza, se necrozeaza provocind depigmentari punctiforme. In cazul unui atac puternic, ca cel din acest an, culturile se opresc din crestere, aparatul foliar devine roscat maroniu, iar cu timpul se usuca si cade.




Categorie articol: 

Comentarii