• elevii din Ianca şi Bordei Verde, alături de cadre didactice, reprezentanţi ai Muzeului Ianca, Primăriei Bordei-Verde şi ai Ocolului Silvic Ianca au plantat stejari pe fosta vatră a satului Filiu, cunoscut şi ca Budişteanca • anul trecut, doi ingineri au construit în acel loc o Troiţă, folosindu-se de crucile dărâmate de vreme
Locul în care a fost cândva satul Filiu (în trecut, cunoscut şi ca Budişteanca) continuă să suscite interesul localnicilor. Cu o încărcătură istorică puternică, dar şi loc de suflet pentru unii, pământul continuă să atragă la el persoane “însetate” de cunoaşterea trecutului. În vara anului 2018, inginerii Octavian Brânză (stabilit în Franţa) şi Ionel Muşat (din Brăila) au construit o Troiţă chiar din fostele cruci căzute la pământ, pe singurul loc liber din fosta vatră a satului. Zilele trecute, au fost plantaţi în jurul Troiţei mai mulţi stejari. Iniţiativa a aparţinut Muzeului din Ianca, în parteneriat cu Primăria Bordei-Verde, Ocolul Silvic Ianca, elevii din clasa a IV-a A de la Liceul Teoretic “Constantin Angelescu” Ianca, coordonaţi de învăţătoarea Mădălina Boboc, şi elevii Şcolii Gimnaziale Bordei Verde, îndrumaţi de directorul Marioara Dogărescu-Lipan. Activitatea a purtat numele de “Stejari pentru eroi”. Materialul săditor şi asistenţa de specialitate a fost asigurată de către ing. Ion Chira, însoţit de doi pădurari şi câţiva muncitori din zonă, de la Ocolul Silvic Ianca. Inclusiv primarul comunei Bordei-Verde, Dumitru Rotaru, s-a implicat în calitate de coordonator, alături de directorul Muzeului din Ianca, prof. Ion M. Bărbuceanu.
“Prin această activitate, prin depănarea istoriei satului, partenerii micului proiect au vrut să lase tinerei genraţii nu numai istoria locului, dar, mai ales, veşnicia lui”, se arată într-un comunicat de presă emis de Muzeul Ianca.
Aşezarea Filiu a apărut în jurul anului 1820, pe scheletul unei tabere de muncă de pe moşia familiei boiereşti Budişteanu. Prima atestare documentară a satului apare însă de-abia în 1845. În acea perioadă, clucerul Ioniţă Budişteanu a construit biserica ortodoxă ale cărei ruine au rezistat până în prezent.
Satul a fost distrus de trei ori de-a lungul istoriei: de bombardamentele din cele Două Războaie Mondiale, dar şi de revărsările dese ale Călmăţuiului. “Inclusiv politica regimului comunist de dezafectare a satelor şi comasarea acestora în jurul unor mari centre de comună ca Ianca sau Municipiul Brăila a dus la distrugerea satului. Astfel, în oraşul Ianca există o stradă a budiştenilor, oameni harnici şi pricepuţi, iar în municipiul Brăila pe cei mai mulţi îi găsim în cartierele Chercea şi Brăiliţa. Astăzi, pe fosta vatră mai există doar ruinele bisericii şi cimitirul cu crucile celor care au locuit şi nu au mai putut fi goniţi din sat”, se mai arată în comunicatul Muzeului.
