Adaugă ca sursă preferată în Google

Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite mai au de vizat una sau două ținte în Iran, printre acestea numărându-se și un complex subteran despre care serviciile de informații occidentale suspectează că ar putea adăposti instalații sau materiale legate de programul nuclear iranian.

Este vorba despre Muntele Kolang, cunoscut și sub denumirea de Pickaxe Mountain (Muntele Târnăcopului), situat în provincia Isfahan, în apropierea complexului nuclear de la Natanz.

Trump a făcut declarațiile sâmbătă, la reședința sa din Florida, susținând că armata americană ar putea lovi rapid obiectivele rămase.

„Le-am neutralizat capacitățile nucleare. Mai avem de rezolvat, aș spune, una sau două locații, dar putem face asta în zece minute”, a declarat liderul de la Casa Albă.

Acesta a menționat în mod explicit Muntele Târnăcopului, despre care a spus că ar trebui să fie inclus printre obiectivele vizate de Statele Unite.

Ce se află la Muntele Târnăcopului

Muntele Kolang se află la aproximativ 200 de kilometri sud de Teheran, în apropierea instalațiilor nucleare de la Natanz, unul dintre cele mai importante centre ale programului nuclear iranian.

Zona a atras atenția serviciilor de informații occidentale, care suspectează că Iranul ar putea folosi complexul subteran pentru activități legate de programul său nuclear, inclusiv pentru depozitarea unor materiale nucleare.

Instalația este protejată de structuri subterane și tuneluri construite în interiorul muntelui. Tocmai această configurație face ca obiectivul să fie dificil de atacat prin mijloace aeriene convenționale.

Conținutul exact al complexului nu este cunoscut public, iar suspiciunile privind utilizarea sa pentru activități nucleare nu reprezintă o confirmare că acolo sunt depozitate materiale radioactive sau că funcționează o instalație de îmbogățire a uraniului.

Potrivit informațiilor prezentate de presa internațională, obiectivul nu a fost lovit în timpul atacurilor americane și israeliene desfășurate anterior asupra infrastructurii nucleare iraniene.

Negocierile dintre SUA și Iran, în continuare fragile

Declarațiile lui Donald Trump vin într-un moment în care conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran rămâne departe de o soluționare definitivă.

Războiul a început pe 28 februarie, în urma atacurilor comune ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului. Teheranul a ripostat prin atacuri asupra unor obiective din regiune, inclusiv în state din Golf aliate Washingtonului.

Un armistițiu încheiat în aprilie a oprit bombardamentele intense, iar în iunie a fost semnat un memorandum de înțelegere menit să pună capăt conflictului. Înțelegerea nu a rezistat însă, tensiunile fiind alimentate inclusiv de situația din Strâmtoarea Ormuz, rută maritimă esențială pentru transportul mondial de petrol și gaze.

Trump a afirmat că negocierile cu Iranul decurg bine, dar a avertizat că Statele Unite păstrează posibilitatea unor noi acțiuni militare.

La rândul său, liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a avertizat sâmbătă Statele Unite și Israelul că orice nou atac va primi un răspuns din partea forțelor armate iraniene.

În paralel, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că Donald Trump nu a luat încă o decizie privind reluarea operațiunilor militare și că Washingtonul rămâne deschis unei soluții diplomatice.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Marea Neagră a devenit, în 2026, una dintre cele mai periculoase zone maritime pentru echipajele navelor comerciale, depășind inclusiv Strâmtoarea Ormuz în ceea ce privește numărul marinarilor uciși. Atacurile cu drone și rachete, extinderea confruntărilor dintre Rusia și Ucraina și creșterea costurilor de asigurare determină tot mai mulți armatori să evite această rută strategică.

Potrivit unei analize publicate de Financial Times, citată de Antena 3 CNN, peste 570 de nave au fost lovite în Marea Neagră în acest an, iar cel puțin 40 de marinari și-au pierdut viața. Prin comparație, în zona Strâmtorii Ormuz au fost confirmate 24 de decese în rândul marinarilor.

Situația este îngrijorătoare și pentru România, deoarece atacurile au ajuns în apropierea litoralului românesc și a intrării în Canalul Sulina. Marea Neagră reprezintă o rută importantă pentru transportul cerealelor și al produselor petroliere, iar intensificarea conflictului afectează atât siguranța navigației, cât și comerțul internațional.

Nave lovite în apropierea litoralului românesc și a Canalului Sulina

Printre incidentele recente menționate în analiza Financial Times se numără atacurile asupra petrolierului Wine Trader și navei Yara J. Pe 15 octombrie, două drone au lovit petrolierul Wine Trader, o navă veche de 37 de ani, aflată în largul coastei românești și care aștepta o încărcătură din Republica Moldova.

În aceeași noapte a fost lovită și nava Yara J, aflată la intrarea în Canalul Sulina, la aproximativ 15 kilometri distanță.

Articolul mai relatează că, în săptămâna publicării sale, un alt petrolier a fost atacat în apropierea coastei, un marinar murind, iar alți trei fiind dați dispăruți, potrivit informațiilor transmise de autoritățile române și citate de publicație.

Aceste incidente ilustrează extinderea riscurilor dincolo de zonele apropiate direct de porturile ucrainene. În septembrie, nivelul maxim de risc pentru asigurările maritime fusese extins asupra unei mari părți a Mării Negre, cu excepția apelor teritoriale ale României, Bulgariei și Turciei. Ulterior, atacurile din apropierea acestor state au determinat armatorii să reevalueze inclusiv riscurile din zona Sulina și din largul Bulgariei.

Peste 380 de nave lovite într-un singur trimestru

Intensificarea atacurilor a devenit evidentă în a doua jumătate a anului. Potrivit datelor citate de Financial Times de la compania de securitate maritimă Ambrey și de la alte surse din domeniul transportului naval, aproximativ 387 de nave au fost lovite între iulie și septembrie, de peste cinci ori mai multe decât în trimestrul anterior.

Escaladarea este legată de intensificarea atacurilor reciproce dintre Rusia și Ucraina asupra navelor comerciale și infrastructurii portuare.

Ucraina a desfășurat o campanie de atacuri cu drone împotriva navelor rusești, vizând inclusiv petroliere și nave implicate în transportul de produse petroliere sau cereale. Rusia a răspuns prin intensificarea loviturilor asupra navelor care se îndreaptă către porturile ucrainene.

Potrivit estimărilor Ambrey citate de publicație, aproximativ 90% dintre atacurile asupra navelor din ultimele 45 de zile analizate au fost atribuite Rusiei.

Consecințele se văd și în activitatea portuară. În porturile din zona Odesei au intrat mai puțin de zece nave în luna precedentă publicării analizei, comparativ cu aproximativ 400 în iulie, potrivit operatorului portuar TIS.

În plus, atacurile au devenit mai periculoase pentru echipaje. Dacă în trecut erau vizate frecvent motoarele, cârmele sau instalațiile de încărcare, loviturile vizează tot mai des punțile de comandă și cabinele marinarilor.

Asigurările de război pot ajunge la 15% din valoarea navei

Riscurile tot mai mari au efecte directe asupra costurilor de transport. Potrivit asigurătorilor citați de Financial Times, primele pentru asigurarea împotriva riscurilor de război pot ajunge la 15% din valoarea navei, aproape dublu față de nivelul din zona Golfului.

În aceste condiții, unii armatori aleg să opereze nave mai vechi, care pot fi asigurate la costuri mai mici. Decizia vine însă cu riscuri suplimentare, în condițiile în care echipajele trebuie să navigheze prin ape minate, cu sisteme GPS bruiate și cu amenințarea unor noi atacuri.

Situația marinarilor este, la rândul ei, dificilă. Unii sunt angajați pe contracte care le oferă protecție limitată, iar organizațiile sindicale au semnalat cazuri în care personalul navigant ar fi fost amenințat cu penalități dacă încerca să părăsească navele aflate în zone de conflict.

Un marinar din Bangladesh, intervievat de Financial Times, a povestit că se afla pe un petrolier lovit de o dronă navală ucraineană în timp ce se îndrepta spre portul rusesc Novorossiisk. Nava a luat foc, iar echipajul a așteptat mai multe ore până la sosirea pazei de coastă turce.

Acesta primea un supliment de 40 de dolari pe zi pentru navigația în zona de război, dar a declarat că nu ar mai accepta să se întoarcă în Marea Neagră, indiferent de suma oferită.

Exporturile de cereale sunt afectate, iar efectele pot ajunge pe piețele internaționale

Marea Neagră are un rol important în transportul cerealelor și al produselor agricole. Reducerea traficului maritim și creșterea costurilor logistice afectează exporturile Ucrainei și complică aprovizionarea unor piețe internaționale.

Potrivit analizei, exporturile agricole ucrainene realizate pe mare au scăzut în august la aproximativ 1,4 milioane de tone, cu circa 75% sub nivelul anterior războiului.

O parte dintre transporturi a fost redirecționată către porturile de pe Dunăre, însă nici acestea nu pot funcționa permanent la capacitate maximă, în condițiile în care infrastructura și navele din regiune rămân expuse atacurilor.

Consecințele ar putea fi resimțite inclusiv în agricultură. Dacă exportatorii întâmpină dificultăți în livrarea cerealelor, fermierii pot avea mai puțini bani pentru combustibil, semințe și îngrășăminte, ceea ce ar putea afecta lucrările agricole din sezonul următor.

De asemenea, importatorii din diferite regiuni ale lumii ar putea căuta furnizori alternativi pentru a reduce riscul întârzierilor sau al întreruperii livrărilor.

Pentru România, evoluția situației din Marea Neagră rămâne importantă atât din perspectiva securității maritime, cât și a activității portuare și a transporturilor de pe Dunăre.

Analiza Financial Times arată că intensificarea atacurilor și extinderea zonelor de risc pun presiune asupra armatorilor, echipajelor și comerțului internațional. Fără o reducere a confruntărilor, transportul maritim din regiune ar putea continua să se confrunte cu riscuri ridicate și costuri tot mai mari.