Prețurile la carburanți cresc chiar dacă acciza a scăzut. Care este explicația

Prețurile carburanților au revenit pe creștere, chiar și după reducerea accizei la motorină. Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu spune că evoluția de la pompă este determinată de mai mulți factori, însă un rol important îl au cotațiile internaționale, care ajung în prețurile plătite de șoferi după aproximativ o săptămână.

Invitat la Digi24, Răzvan Nicolescu a explicat că prețul benzinei și al motorinei este influențat în principal de evoluția cotațiilor internaționale, de nivelul taxelor și de marjele practicate de companiile din domeniu.

Potrivit acestuia, aproximativ jumătate din prețul plătit la pompă este legat de valoarea propriu-zisă a produsului, stabilită în funcție de cotațiile internaționale de pe piață. Una dintre principalele referințe este platforma Platts Mediterranean, unde prețurile carburanților se modifică de la o zi la alta.

Aceste variații nu se văd însă imediat la benzinării. Nicolescu estimează că există un decalaj de aproximativ opt-nouă zile între modificarea cotațiilor internaționale și efectul resimțit de consumatori.

Cealaltă componentă importantă a prețului este reprezentată de taxe, respectiv accize, TVA și alte obligații fiscale. În cazul motorinei, acciza a fost redusă, ceea ce ar fi trebuit să contribuie la diminuarea prețului final.

Există însă și o a treia componentă: marja de profit a companiilor.

„În astfel de situații, marjele de profit nu ar trebui să fluctueze”, a explicat fostul ministru, care consideră că o creștere a acestora în perioade în care prețurile carburanților urcă nu ar fi justificată economic.

Nicolescu cere verificări din partea Consiliului Concurenței

Întrebat dacă există indicii că marjele companiilor petroliere au crescut, Răzvan Nicolescu a precizat că aceste informații reprezintă, în general, secrete comerciale și nu pot fi confirmate fără o verificare oficială.

În opinia sa, instituția care poate stabili dacă există creșteri nejustificate sau practici incorecte este Consiliul Concurenței.

Fostul ministru a subliniat că autoritățile trebuie să urmărească atent piața carburanților, mai ales într-un context internațional marcat de instabilitate și de evenimente care pot influența rapid prețurile energiei.

Dacă în urma verificărilor sunt descoperite excese sau încălcări ale legislației, acestea trebuie sancționate, consideră Nicolescu.

El a insistat că monitorizarea pieței ar trebui să fie una permanentă, pentru ca eventualele tentative de majorare nejustificată a prețurilor să poată fi identificate și oprite.

România plătește scump lipsa unor noi capacități de producție

În aceeași intervenție, fostul ministru al Energiei a abordat și situația producției de electricitate din România, în contextul repornirii unei unități a Termocentralei Rovinari pentru compensarea deficitului de producție nucleară.

Nicolescu atrage atenția că folosirea unor centrale vechi pe cărbune presupune costuri ridicate. Randamentul redus al acestor unități, la care se adaugă costurile asociate emisiilor poluante, face ca energia produsă în astfel de centrale să fie scumpă.

Problema pe termen lung este însă, în opinia sa, lipsa unor capacități moderne care să le înlocuiască.

Fostul ministru consideră că centralele pe gaze care ar fi trebuit construite cu finanțare europeană ar fi trebuit să fie deja disponibile în sistemul energetic.

„Când închizi unități, trebuie să pui altele în loc înainte să le închizi pe cele pe care vrei să le închizi”, a explicat Nicolescu, avertizând că lipsa unor capacități noi pune presiune asupra ofertei de energie și, implicit, asupra prețurilor.

Proiectele energetice, întârziate ani la rând

Răzvan Nicolescu a criticat și ritmul în care sunt realizate proiectele energetice în care sunt implicate companii de stat.

El a dat ca exemplu modernizarea centralei de la Iernut, proiect început în urmă cu mai mulți ani, dar care a întâmpinat întârzieri semnificative.

În opinia fostului ministru, faptul că întârzierile se regăsesc în cazul mai multor proiecte importante indică o problemă care depășește situația unui singur obiectiv.

Nicolescu susține că este nevoie de mai multă competență în gestionarea proiectelor energetice, astfel încât noile capacități de producție să fie finalizate înainte ca vechile unități să fie scoase din funcțiune.

În caz contrar, România riscă să ajungă să compenseze lipsa producției interne prin utilizarea unor capacități vechi și costisitoare sau prin importuri, într-un moment în care prețurile de pe piețele internaționale sunt deja volatile.