Economie
An agricol de excepție. A plouat în mai, avem mălai!
• fermierii brăileni încheie un an agricol foarte bun, cu producții peste mediile ultimului deceniu, datorate, în principal ploilor venite la timp și în cantități mari • din toamna anului trecut până în primăvara acestui an, în județul nostru s-au acumulat circa 400 litri pe metru pătrat, iar asta s-a văzut la recolte • producția totală de grâu a fost de 514.268 tone, la orz am avut 211.755 t, iar la rapiță 77.670 t • la porumb și floarea soarelui suntem în plină campanie de recoltare dar producțiile se anunță, de asemenea, foarte bune • cantitățile mari i-au adus pe fermieri ”pe plus”, chiar dacă prețurile de vânzare, cel puțin la grâu, n-au fost cele pe care și le-ar fi dorit • rapița și floarea soarelui se vând, însă, mult mai convenabil
Agricultorii brăileni încheie un sezon excelent, cu recolte foarte bune atât la culturile semănate în toamna anului trecut cât și la cele însămânțate în primăvara acestui an.
La culturile de toamnă, grâul excelează, cu o producție totală de peste jumătate de milion de tone. Mai exact, la nivelul întregului județ, potrivit datelor centralizate de Direcția Agricolă Brăila, s-au obținut 514.268 tone de grâu, de pe o suprafață totală de 87.164 hectare. Reiese o medie de 5,9 tone la hectar, însă, ca orice medie, nu reflectă o situație unitară la nivelul întregului județ.
Astfel, după cum ne-a explicat directorul Direcției Agricole Județene Brăila, Ionuț Mocanu, în zonele cu teren fertil, cum ar fi Insula Mare a Brăilei sau comuna Traian, de exemplu, unde s-a mai și irigat și s-au aplicat îngrășăminte suficiente, recoltele au trecut de 8 t pe hectar. Au fost, însă, și zone neirigate și cu soluri mai slabe calitativ, unde producțiile nu au trecut de 3,5 – 4 t/ha.
Chiar și așa, recoltele au fost bune, iar fermierii n-au ieșit în pierdere. Asta și datorită faptului că a plouat mult și la timp, cum nu prea s-a mai întâmplat în ultimii ani… ”Au contat mult ploile din toamnă, care au asigurat o răsărire uniformă, dar și cele din primăvară, care au ajutat plantele să se dezvolte. Din toamna anului 2025 până în primăvara anului curent, au fost zone din județ unde precipitațiile au adus, în total, 400 de litri pe metru pătrat”, ne-a informat directorul Mocanu.
Și celelalte culturi de toamnă (însămânțate toamna și recoltate vara – n.n.) au dat producții bune: rapița pentru ulei s-a semănat pe 28.120 ha, iar producția totală a fost de 77.670 tone, cu o medie de 2,7 t/ha; orzul s-a cultivat pe 34.714 ha, producția totală s-a ridicat la 211.755 t, cu o medie de 6,1 t/ha; orzoaica de toamnă, cultivată pe 5.520 ha, producție totală 27.048 t, în medie 4,9 t/ha; ovăzul, cultivat pe 620 ha, producție totală 1.426 t, medie 2,3 t/ha, iar mazărea boabe s-a cultivat pe 2.587 ha, a dat o producție totală de 5.433 t, cu o medie de 2,1 t/ha.
Vin tare din urmă și culturile de primăvară (semănate primăvara și recoltate toamna- n.n.). Porumb s-a pus pe 70.986 ha, iar floarea soarelui pe 70.189 ha. La acestea, recoltarea este încă în desfășurare, iar Direcția Agricolă nu are o situație finală a producțiilor. Din datele preliminare, se pare că la porumb se prefigurează producții de 8 – 10 t/ha, iar floarea soarelui, de asemenea, promite recolte foarte bune, mai ales în zonele unde s-a irigat.
Chiar și în zonele neirigate, fermierii speră la producții suficient de bune cât să nu iasă în pierdere, iar asta datorită ploilor din luna mai și din luna iulie, care au ajutat foarte mult la răsărirea plantelor, apoi la dezvoltarea acestora. Zicala ”Plouă în mai, avem mălai!” se confirmă, așadar, în acest sezon agricol!
Cantități mari, dar prețuri mici…
Datorită condițiilor meteo mai favorabile, dar și a investițiilor din ultimii ani, care au ridicat foarte mult nivelul tehnologic al agriculturii brăilene, producțiile sunt suficient de bune încât majoritatea fermierilor să iasă ”pe plus”. Profiturile ar fi fost și mai mari, însă, dacă ar fi contat nu doar cantitatea ci și prețurile cu care se valorifică recoltele.
Ca de obicei, însă, prețurile îi avantajează mai mult pe comercianți, intermediari sau samsari decât pe producători. Potrivit Direcției Agricole, grâul s-a vândut, astă-vară, imediat după recoltare, cu 0,82 lei kilogramul, pentru cel furajer, și cu 0,85 lei/kg pentru cel de panificație.
Acum, când cantitățile de pe piață nu mai sunt așa mari, prețul a crescut la circa 1 leu/kg, însă de el pot beneficia doar fermierii care au avut posibilitatea să își depoziteze recoltele. Iar în județul nostru puțini sunt cei care pot beneficia de astfel de facilități, deoarece spațiile de depozitare sunt insuficiente, în comparație cu producțiile obținute.
Astfel, potrivit informațiilor puse la dispoziție de Direcția Agricolă, județul Brăila dispune de o capacitate de depozitare autorizată de doar 280.390 tone, din care 144.590 t în silozuri și 135.800 t în magazii. Prin comparație, numai recolta de grâu s-a ridicat în total, așa cum menționam mai sus, la peste 500.000 tone.
Dacă mai adăugăm cele peste 200.000 t de orz, cele 77.000 t de rapiță sau 27.000 t de orzoaică, reiese că numai la culturile de toamnă am avut o producție totală de circa 800.000 t, aproape triplu față de capacitatea de depozitare din județ. Culturile de primăvară – porumbul, floarea soarelui, soia – vor însuma și ele alte sute de mii de tone care, la fel, nu au unde să fie depozitate. Prin urmare, cei mai mulți dintre agricultori sunt nevoiți să-și vândă producțiile imediat după recoltare, la prețurile oferite de cei interesați să cumpere.
Cei care cunosc foarte bine situația din agricultură spun că, pe lângă lipsa spațiilor de depozitare, o altă problemă ar fi și că recoltele merg aproape în totalitate la export, deoarece pe piața internă nu prea mai există cerere, în condițiile în care nu mai avem nici zootehnie și nici o industrie alimentară suficient de puternică încât să poată prelua cantități mari de cereale. Prețul îl fac, așadar, cei care cumpără pentru export, fără a avea o concurență semnificativă pentru piața internă!
În aceste condiții, grâul și porumbul au prețurile de valorificare cele mai mici, ne-a explicat agricultorul brăilean Florian Vizireanu, fermier din zona Scorțaru Vechi.
”Grâul l-am dat cu 90 bani/kg, în condițiile în care am avut doar soi românesc Glosa, foarte bun pentru panificație. Deci calitate foarte bună, dar cerere doar pentru extern, pentru că pe plan local nu are cine să-l mai ia. În schimb, pentru rapiță sau floarea soarelui, situația e alta, că se caută atât pentru producție de ulei alimentar cât și pentru biodiesel, deci concurență mai mare și, prin urmare, preț mai bun: 2,5 lei/kg, mult mai profitabil decât grâul. Problema e că floarea soarelui e cultură dificilă, secătuiește solul, nu poți să o pui doi ani la rând pe aceleași parcele. Dar dacă îi dai ce-i trebuie și mai ales dacă o polenizezi cum trebuie, obții recolte foarte bune. Eu am invitat apicultori din Suceava să vină cu stupi de albine pe cele 100 hectare cultivate cu floarea soarelui. Au făcut treabă bună, am obținut 3,3 tone la hectar”, ne-a declarat Florian Vizireanu, care anul acesta a ”dat lovitura” cu floarea și rapița, dar și cu grâul pe care l-a cultivat tot pe 100 ha și care i-a dat o producție de circa 7 tone la hectar, fără irigații…
Economie
Casa Verde Baterii 2026 prezintă: ZIUA INDEPENDENȚEI ENERGETICE
Doar câteva minute pierzi ca să citești acest articol. Dacă nu vrei să rămâi în beznă sau dacă te sperie facturile la energie, de fapt vei câștiga aceste minute. GRĂBEȘTE-TE ca să devii cu adevărat independent energetic!
Ai investit în panouri fotovoltaice ca să reduci facturile și să devii independent energetic. Dar ce se întâmplă când se întrerupe alimentarea cu energie electrică? Ziua produci mai mult decât consumi, livrezi surplusul în rețea, iar noaptea ajungi să cumperi curent la un preț mult mai mare. Nu e frustrant? Programul Casa Verde Baterii 2026 este soluția, iar inoSOLAR, instalator validat AFM, te ajută să faci pasul către un sistem fotovoltaic complet.
Ai un minut să vorbim despre bateria de stocare?
Dacă ai panouri, nu ești încă independent. Îți trebuie și bateria de stocare – e poate cea mai importantă piesă din acest puzzle. Aceasta funcționează ca un rezervor pentru energia produsă de panourile solare, iar oferta inoSOLAR este imbatabilă: beneficiile nu se opresc doar la bateria finanțată prin program. E o soluție gândită să ofere mai mult decât un simplu acumulator:
- – până la 48 kWh capacitate de stocare, prin configurații adaptate necesarului energetic;
- – capacitate suplimentară de stocare, oferită bonus, pentru un plus de autonomie;
- – stație de încărcare pentru mașina electrică, un alt mare avantaj;
- – contribuție proprie optimizată pentru departajare în cadrul programului.
De ce inoSOLAR? Pentru că e confortabil să te lași pe mâna experienței
Când vine vorba de o investiție în energie, experiența instalatorului e fundamentală. Nu este suficient să cumperi echipamente premium. Ai nevoie de o echipă care știe să le integreze, să le configureze corect și să îți ofere suport și după instalare. inoSOLAR are în spate aproape 10.000 de proiecte realizate în România – o experiență ca o veritabilă carte de vizită!
Parteneriat exclusiv pe România, cel mai mare atu!
Un avantaj important este parteneriatul exclusiv pentru România cu producătorul chinez Uhome. Prin această colaborare, inoSOLAR pune la dispoziția clienților soluții de stocare competitive, susținute de experiența miilor de baterii Uhome deja instalate în țară. Mai mult, compania oferă garanție, suport tehnic și soluții adaptate diferitelor configurații fotovoltaice.
Ai invertor Huawei? Nu-ți trebuie neapărat și o baterie Huawei!
Aici apare una dintre cele mai interesante soluții oferite de inoSOLAR. Mulți proprietari au deja instalații fotovoltaice echipate cu invertoare Huawei. Acestea sunt apreciate pe piață, însă pot da și dureri de cap: compatibilitatea pentru stocare e legată de bateriile acceptate de producătorul Huawei. Iar bateriile dedicate pot însemna bani prea mulți scoși din buzunar. Ce faci dacă ai deja un invertor Huawei, dar nu vrei să investești într-o baterie din aceeași gamă, pentru că bugetul nu îți permite?
Soluția se numește microgrid
Aceasta este soluția inteligentă prin care păstrezi invertorul Huawei și adaugi o baterie mai accesibilă. În loc să schimbi întregul sistem fotovoltaic sau să fii limitat la o singură gamă de baterii, se poate integra un sistem suplimentar, format dintr-un invertor dedicat și o baterie Uhome. Astfel, păstrezi invertorul Huawei și panourile fotovoltaice deja instalate, iar noul ansamblu funcționează împreună cu instalația existentă, printr-o configurație de tip microgrid. Problemă rezolvată!
Ce spune reprezentantul inoSOLAR
„Casa Verde Baterii 2026 este o oportunitate importantă pentru cei care au deja panouri fotovoltaice și vor să facă pasul către independența energetică. Căci nu este suficient să produci energie în timpul zilei, trebuie să o poți folosi mereu. Prin oferta noastră pentru Casa Verde Baterii 2026, urmărim să le oferim oamenilor mai mult decât o baterie: capacitate suplimentară de stocare, soluții pentru încărcarea mașinilor electrice, garanție și suport tehnic”, declară David Bulugu, Manager Operațional inoSOLAR.
Casa Verde Baterii 2026 chiar este o oportunitate de a face următorul pas către independența energetică.
Alegerea instalatorului face diferența între o simplă achiziție de echipamente și un sistem complet, gândit să funcționeze eficient pe termen lung.
Dacă ai deja panouri fotovoltaice și vrei să faci următorul pas, caută în lista instalatorilor validați AFM compania INOCOM BIZ SRL – inoSOLAR.
Ofertă Casa Verde 2026 – Finanțare Baterii Sisteme Fotovoltaice
Economie
Noi parcuri eoliene, în perspectivă pentru Județul Brăila
* anunțul a fost făcut, recent, de către prefectul Iulian Timofei, într-o postare pe rețelele de socializare, ca urmare a unei întâlniri cu posibili investitori, la care a participat alături de primarul Marian Dragomir, președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac (șeful PSD Brăila) și deputatul Doinița Ciocan * Timofei a vorbit despre analiza oportunității de a înființa noi parcuri eoliene în județul Brăila pentru a valorifica potențialul energetic al zonei
Liderii administrației locale au demarat discuții pentru înființarea de noi parcuri eoliene în județul Brăila. Cel puțin asta a precizat prefectul Județului Brăila Iulian Timofei într-o postare pe rețelele de socializare.
Acesta a participat la o întâlnire cu potențiali investitori în acest segment, alături de primarul Marian Dragomir, președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Iulian Chiriac (șeful PSD Brăila) și deputatul Doinița Ciocan, afirmând că pe lista de priorități se regăsește și valorificarea potențialului energetic al zonei noastre.
”Vești bune pentru Brăila – noi oportunități de dezvoltare! Am participat astăzi (n.r. – 11 noiembrie) la un dialog cu potențiali investitori, în cadrul căruia am analizat oportunitatea înființării de noi parcuri eoliene, investiții care vor contribui la dezvoltarea economică a zonei și la valorificarea potențialului energetic al Brăilei. Îmi doresc ca Brăila să devină un județ tot mai atractiv pentru investitori, iar astfel de inițiative să se transforme în proiecte concrete, care să aducă beneficii comunităților locale, noi oportunități economice și locuri de muncă. În calitate de prefect, consider că administrația publică trebuie să fie un partener deschis și serios pentru cei care doresc să investească în județul nostru. Voi susține dialogul dintre investitori și instituțiile competente și voi încuraja identificarea soluțiilor legale pentru realizarea unor asemenea proiecte”, a declarat Timofei după întâlnirea pe care a găzduit-o la Prefectură.
Deși nu a oferit mai multe detalii despre investitorii cu care au avut loc discuțiile, prefectul Brăilei s-a arătat încântat de concluziile întâlnirii.
”Brăila are potențial, are resurse și are nevoie de investiții care să îi asigure o dezvoltare pe termen lung. Iar fiecare investitor care privește cu interes către județul nostru reprezintă o oportunitate pe care trebuie să o tratăm cu responsabilitate”, a mai spus acesta, publicând două fotografii de la eveniment.
CELE MAI CITITE
