Pedeapsă la jumătate ”vânată” cu o pușcă de asalt militară

Adaugă ca sursă preferată în Google

Un traficant de droguri din Brăila a încercat să fenteze codurile penale făcând rost de o armă de război pentru a regiza un ”denunț”, sperând că astfel va obține o reducere la jumătate a pedepsei într-un dosar de trafic de stupefiante. Astfel, Constantin Ș. a regizat o tranzacție fictivă cu o pușcă de asalt Zastava M70, copie sârbească a celebrului AK-47 sovietic, plătind un complice cu 5.000 de euro.

Ceea ce trebuia să fie biletul lui spre libertate s-a transformat, însă, după ce au intrat pe fir procurorii, într-o condamnare cumulată de peste 6 ani de închisoare cu executare.

„Articolul 19”, portița legală vânată de interlopi

Articolul 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor este cunoscut drept „colacul de salvare” al interlopilor. Textul de lege stipulează că persoanele care se află în cursul urmăririi penale sau al judecății și care denunță fapte grave (trafic de droguri, trafic de arme, corupție), facilitând tragerea la răspundere a adevăraților infractori, beneficiază de înjumătățirea limitelor pedepsei.

Pentru Constantin Ș., deja condamnat în primă instanță de Tribunalul Brăila la 5 ani și 5 luni pentru trafic de droguri de mare risc, presiunea timpului era uriașă: dosarul său se afla în faza de apel la Curtea de Apel Galați, iar sentința finală era iminentă. Reducerea pedepsei era singura lui șansă de a scăpa rapid de penitenciar. Însă, neavând informații reale de oferit, acesta a decis să le „fabrice”.

Regia din arest la domiciliu: filmări video și o pușcă ascunsă între perne

Planul a fost conceput chiar în perioada în care Constantin Ș. se afla sub măsura preventivă a arestului la domiciliu. Acesta l-a contactat pe Ioan D., un cunoscut mai vechi, oferindu-i suma de 5.000 de euro pentru a juca rolul unui traficant de arme.

Scenariul a fost pus în scenă cu o rigoare aproape cinematografică: într-un imobil din municipiul Brăila, o a treia persoană (rămasă neidentificată) a filmat momentul în care Ioan D. îi prezenta lui Constantin o geantă neagră cu o pușcă și muniție. Clipul urma să fie trimis prin avocat procurorilor, ca „dovadă incontestabilă” a tranzacției.

Pentru a aduce arma la locul stabilit pentru falsul flagrant, complicii au ascuns pușca de asalt (calibru 7,62 x 39 mm) între pernele unui șezlong din curte. Un șofer de ocazie a fost plătit cu doar 150 de lei pentru a transporta pernele cu portbagajul, fără să știe că transportă o armă letală interzisă.

Planul s-a prăbușit, însă, din cauza unui detaliu ignorat de infractori: antecedentele. Constantin Ș. mai încercase în trecut să folosească schema autodenunțurilor suspecte. Când noul denunț a ajuns la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila, procurorii au devenit extrem de suspicioși.

În loc să organizeze flagrantul cerut de denunțător, magistrații au autorizat măsuri dure de supraveghere tehnică (interceptări telefonice, ambientale și localizări GPS) pe numele ambilor bărbați. Fără să știe că sunt ascultați pas cu pas, Constantin și Ioan au fost interceptați când își coordonau mișcările pentru ziua flagrantului regizat.

Ca urmare, în momentul în care arma a fost mutată din perne într-o geantă neagră și urcată într-un taxi, echipajele de poliție au blocat autoturismul în trafic, confiscând pușca Zastava și cele două cartușe.

Pedepse adunate și închisoare cu executare

Judecătoria Brăila a demontat complet tactica apărării și a aplicat pedepse aspre, considerând faptele de o gravitate deosebită, având în vedere introducerea în circuitul ilegal a unei arme cu putere mare de foc.

Constantin Ș. a văzut cum planul i se revarsă în cap: judecătorii i-au desființat vechea pedeapsă pentru droguri, i-au adăugat noile condamnări pentru nerespectarea regimului armelor și inducerea în eroare a organelor judiciare, aplicând o pedeapsă rezultantă finală de 6 ani și 1 lună de închisoare în regim de detenție.

Ioan D., complicele plătit, a fost condamnat la 1 an și 10 luni de închisoare, tot cu executare. Cazul de la Brăila rămâne un exemplu despre modul în care rețelele infracționale încearcă să deturneze instrumentele de clemență ale justiției și despre vigilența necesară din partea organelor de anchetă pentru a nu transforma procurorii în actori ai unor înscenări periculoase.