SĂNĂTATE
Salvarea Ambulanței Brăila: un nou guvern cu puteri depline
• în timp ce la nivel național se așteaptă încă rectificarea bugetară pentru serviciile de ambulanță, la Brăila activitatea continuă după regula pe care urgența nu o negociază: pacientul trebuie preluat și transportat atunci când are nevoie • conducerea încearcă să gestioneze cu atenție resursele disponibile, în timp ce echipajele răspund în continuare solicitărilor, inclusiv unor cazuri grave care impun transferuri rapide către centre medicale din București • în ultimele zile, mai multe echipaje SAJ au fost mobilizate pentru transferuri către București ale unor pacienți cu infarct miocardic acut, unele misiuni fiind realizate succesiv, la câteva ore distanță
Serviciile de ambulanță din mai multe județe ale țării, printre care și SAJ Brăila, se confruntă, în această perioadă, cu dificultăți financiare, după ce bugetele alocate pentru anul 2026 s-au dovedit insuficiente pentru acoperirea tuturor cheltuielilor până la finalul anului.
Federația Națională Sindicală Ambulanța vorbește despre 17 servicii județene care nu mai au, în prezent, finanțarea necesară pentru luna septembrie și solicită o rectificare bugetară pentru trimestrul al IV-lea. Această operațiune nu poate fi făcută de un govern fără puteri depline cum este Guvernul Bolojan.
Managerul SAJ Brăila, dr. Viorica Iuga, confirmă existența dificultăților financiare, dar spune că, în acest moment, prioritatea este gestionarea responsabilă a resurselor disponibile, astfel încât activitatea să nu fie afectată. ”Da, este o problemă. La acest moment, gestionarea resurselor de care dispunem trebuie să fie făcută cu responsabilitate. De obicei, cel târziu în luna august, rectificarea bugetară era finalizată. Acum nu știm încă ce se va întâmpla, dar încercăm să gestionăm cât mai responsabil resursele pe care le avem”, a declarat dr. Viorica Iuga.
Pentru un serviciu a cărui activitate înseamnă intervenții în situații în care fiecare minut poate conta, menținerea echilibrului financiar nu este doar o chestiune administrativă. Combustibilul, reparațiile autospecialelor, materialele sanitare, medicamentele și echipamentele sunt elemente fără de care ambulanțele nu pot ieși în teren.
Eforturi pentru ca activitatea să nu fie blocată
În acest context, conducerea SAJ Brăila încearcă să utilizeze cât mai eficient resursele existente și să se bazeze, acolo unde este posibil, pe colaborarea cu celelalte structuri implicate în asigurarea asistenței medicale de urgență.
Un sprijin important îl reprezintă colaborarea cu operatorii privați Almarom și Home Medical, precum și cu echipajele ISU-SMURD, care preiau o parte dintre transporturile medicale și contribuie astfel la menținerea capacității operaționale a serviciului public.
”Avem un mare noroc și în sprijinul și colaborarea cu operatorii privați Almarom și Home Medical, precum și cu echipajele ISU-SMURD, care preiau o parte dintre transporturile medicale. Acest lucru ne ajută să menținem capacitatea operațională și să putem răspunde solicitărilor populației”, a explicat managerul SAJ Brăila. Colaborarea devine cu atât mai importantă în perioadele în care mai multe echipaje sunt indisponibile pentru intervenții în municipiu sau județ, fiind angrenate în transporturi medicale de lungă durată.
Transporturile medicale, provocarea nevăzută care ține ore întregi un echipaj în afara județului
Pentru public, activitatea Serviciului de Ambulanță este asociată în primul rând cu intervențiile la accidente, cazurile medicale grave sau apelurile la 112. Există însă și o componentă mai puțin vizibilă, dar care consumă un volum important de timp și resurse: transporturile medicale.
Numai în câteva zile analizate de conducerea SAJ Brăila au fost realizate aproximativ 20 de transporturi interjudețene către unități medicale din București, Galați, Constanța, Buzău și Iași, pentru pacienți care aveau nevoie de investigații sau tratamente de specialitate.
La acestea se adaugă transporturile între secțiile și corpurile Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, transporturile la domiciliu și deplasările pacienților pentru ședințele de radioterapie.
”Poate că numărul solicitărilor nu a fost unul ieșit din comun, însă foarte multe dintre ele au fost extrem de consumatoare de timp. Un transport către București sau Iași înseamnă ore întregi în care un echipaj este indisponibil. Aceste intervenții cronofage reduc capacitatea noastră de răspuns pentru alte cazuri și obligă dispeceratul să reorganizeze permanent activitatea”, a explicat dr. Viorica Iuga.
Practic, o ambulanță care pleacă din Brăila către un centru medical aflat la sute de kilometri distanță poate lipsi din circuit o bună parte a zilei. În acest timp, celelalte echipaje trebuie să preia solicitările care apar în municipiu și în județ. Este un echilibru dificil, mai ales într-un sistem în care fiecare echipaj contează.
Câte ambulanțe sunt disponibile și câți oameni trebuie să le deservească
În mod obișnuit, SAJ Brăila își organizează activitatea cu o ambulanță cu medic pe tură, între șapte și nouă ambulanțe cu asistent medical în municipiu, patru-cinci ambulanțe cu asistent în județ și trei ambulanțe de tip A, deservite de ambulanțieri.
La acestea se adaugă patru-cinci ambulanțe ale operatorului privat Almarom, care sprijină activitatea serviciului public.
În spatele acestor cifre se află oameni: cinci medici, 85 de asistenți medicali și aproximativ 90 de ambulanțieri. Resursa umană este însă una dintre cele mai sensibile componente ale întregului sistem. ”Avem colegi aflați în concedii medicale prelungite, apar și concedii medicale neprevăzute, uneori simultan, iar perioada verii aduce și concediile legale de odihnă, absolut necesare. În aceste condiții, întocmirea graficelor de lucru devine o activitate zilnică și foarte dificilă. Este nevoie permanent de echilibru, astfel încât să putem asigura continuitatea serviciului fără să suprasolicităm personalul”, a declarat managerul SAJ Brăila. Fiecare absență neprevăzută înseamnă, de fapt, o nouă reorganizare a turelor. Dispeceratul trebuie să găsească soluții, iar echipajele aflate în teren ajung, uneori, să preia un volum suplimentar de solicitări.
La Ambulanța Brăila, fiecare minut însemna viață
În discuția telefonică cu managerul Serviciului de Ambulanță Județean Brăila, dr. Viorica Iuga, am vrut să aflăm cum au arătat, concret, ultimele zile pentru echipele SAJ. Nu a fost vorba despre o situație ieșită din comun pentru un serviciu de urgență, ci despre câteva zile în care mai multe cazuri grave au apărut într-un interval scurt și au impus mobilizarea rapidă a resurselor disponibile.
”Da, ultimele zile au fost adevărate provocări. Dar asta înseamnă activitatea noastră, sunt zile și zile. Suntem satisfăcuți când vedem că toate sunt finalizate cu succes și că ne facem datoria”, spune managerul SAJ Brăila. Pentru un pacient și familia acestuia, intervenția poate părea redusă la câteva momente esențiale: apelul, sosirea ambulanței și transportul la spital. În spatele acestora există însă un circuit administrativ și medical care trebuie parcurs rapid: comunicarea cu unitățile sanitare, obținerea aprobărilor, identificarea echipajului, stabilirea modalității de transport și organizarea efectivă a deplasării.
În cazurile grave, toate aceste etape trebuie parcurse contracronometru. ”Poate că cei care apelează la serviciile noastre nu înțeleg întotdeauna amploarea demersurilor care trebuie întreprinse pentru a ajunge în timp util și pentru a salva viața unui pacient. Sunt aprobări, organizare, deplasare și toate acestea se fac contracronometru. În astfel de momente, nu contează decât viața pacientului”, explică dr. Viorica Iuga.
Mai multe transporturi către București, în doar câteva ore
O imagine a presiunii asupra resurselor poate fi desprinsă din activitatea ultimelor zile.
Luni, la ora 13.00, o ambulanță cu medic a plecat spre București. La ora 17.00, alte două ambulanțe au pornit către Capitală – una cu medic, iar cealaltă cu asistent medical, în supraveghere și colaborare cu medicul.
La ora 22.00, o altă ambulanță cu medic a plecat spre București. În toate cele patru cazuri, pacienții aveau infarct miocardic acut și necesitau continuarea tratamentului și a investigațiilor începute la UPU a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila într-un centru cu cardiologie intervențională inclus în programul național STEMI.
Miercuri, alte două situații au necesitat transport către București. La ora 17.00, un pacient a fost transportat cu elicopterul, iar la ora 18.00 un alt pacient a plecat cu o ambulanță cu medic, după ce un alt elicopter nu mai era disponibil până la lăsarea serii. Și în acest caz, diagnosticul a fost infarctul miocardic acut, iar transferul către un centru specializat nu putea fi amânat.
”Nu sunt cazuri neobișnuite, dar sunt urgențe majore, care nu suportă amânări. Nu putem prevedea câți pacienți cu suferințe majore vor apărea și nici faptul că aceste cazuri pot surveni la ore atât de apropiate”, explică managerul.
Situația este relevantă și din perspectiva resurselor. O ambulanță care pleacă la București este indisponibilă pentru o perioadă de mai multe ore, iar echipajele rămase trebuie să acopere în continuare solicitările din municipiu și județ. ”La omul sărac, boii trebuie să tragă… inteligent!”, este expresia folosită de dr. Viorica Iuga pentru a descrie necesitatea de a organiza foarte atent resursele disponibile.
Când programul se termină, dar nevoia de oameni continuă
Gestionarea acestor situații nu înseamnă doar organizarea ambulanțelor. În anumite momente este nevoie și de mobilizarea personalului din afara programului obișnuit.
”A fost doar un aspect recent din activitatea Ambulanței, pentru care ne străduim să îl rezolvăm bine prin organizare și prin solicitarea prezenței echipajelor – medici, asistenți, ambulanțieri – și în afara programului normal”, spune managerul SAJ Brăila.
Este și motivul pentru care dr. Viorica Iuga ține să menționeze contribuția colectivului SAJ Brăila. ”Vreau să le mulțumesc colegilor mei. Este un colectiv cu experiență și dedicat meseriei pe care o face. De multe ori sunt chemați de acasă. În astfel de situații trebuie să găsim soluții pentru ca activitatea să continue și pacienții să primească ajutorul de care au nevoie”.
Din perspectiva conducerii, această disponibilitate este importantă, dar ea nu poate înlocui necesitatea unor resurse suficiente și a unei organizări stabile pe termen lung.
Între urgența de astăzi și problemele administrative de mâine
Cazurile din ultimele zile arată, în același timp, cât de greu poate fi anticipată activitatea unui serviciu de urgență. Nu poate fi stabilit dinainte când vor apărea mai multe cazuri grave, câte echipaje vor fi necesare sau cât timp va dura fiecare misiune.
”Nu putem ști sau prevedea numărul pacienților cu suferințe majore, nici apariția acestora la ore atât de apropiate. De gestionarea acestor situații depinde uneori o viață, iar deciziile trebuie luate rapid”, afirmă managerul.
În aceste condiții, conducerea SAJ Brăila spune că încearcă să gestioneze cât mai atent resursele existente, în paralel cu sprijinul primit din partea partenerilor și a celorlalte structuri de intervenție. În același timp, așteptarea este ca problemele administrative și bugetare ale serviciilor de ambulanță să fie soluționate la nivel național, astfel încât resursele necesare desfășurării activității să fie asigurate. ”Ambulanța și UPU vor fi totdeauna și pentru toți la datorie. Suntem convinși că niciodată nu vom alege pacienții și nici nu vom «închide ușa». Avem nevoie de ajutorul și înțelegerea autorităților, dar și a populației. Ne dorim să ne putem face datoria în condiții bune, chiar dacă activitatea este grea, imprevizibilă și uneori periculoasă”, a mai precizat aceasta.
Pentru SAJ Brăila, zilele recente au fost un exemplu al modului în care resursele medicale, timpul și oamenii trebuie coordonate atunci când apar mai multe urgențe majore într-un interval scurt. Iar dincolo de orice statistică sau problemă administrativă, rămâne aceeași obligație a serviciului de urgență: atunci când apare un caz care nu suportă amânare, trebuie găsită o soluție pentru ca echipajul să poată pleca.
„Trebuie să găsim soluții pentru fiecare zi”
Într-un serviciu de urgență, planificarea nu se poate face întotdeauna de la o zi la alta. Solicitările nu pot fi programate, iar o ambulanță trebuie să poată pleca atunci când apare un apel. Tocmai de aceea, conducerea SAJ Brăila încearcă să păstreze un echilibru între ceea ce este necesar imediat și resursele care trebuie păstrate pentru perioada următoare.
Problemele financiare despre care vorbește Federația Națională Sindicală Ambulanța sunt, astfel, privite de conducerea serviciului și prin prisma continuității activității. La nivel național, președintele Federației Naționale Sindicale Ambulanța, Gheorghe Chiș, susține că aproximativ 17 servicii de ambulanță nu au fonduri suficiente pentru acoperirea cheltuielilor materiale în luna septembrie și solicită suplimentarea bugetului pentru trimestrul al IV-lea.
Potrivit acestuia, salariile angajaților ar fi asigurate până în luna noiembrie, însă dificultățile sunt în special la capitolul cheltuieli materiale: combustibil, reparații, service, aparatură medicală, materiale sanitare și medicamente.
Federația susține că a solicitat Ministerului Sănătății o suplimentare de buget și atrage atenția că, fără o rectificare pentru trimestrul al IV-lea, presiunea asupra serviciilor de ambulanță ar putea crește în următoarele luni.
Pentru SAJ Brăila, însă, până la luarea unor decizii la nivel central, activitatea trebuie să continue.
Iar acest lucru înseamnă, în fiecare zi, ambulanțe care trebuie să fie pregătite, echipaje care trebuie să intre în tură și apeluri care trebuie preluate.
Peste 66.000 de apeluri la 112 în șapte luni
Dimensiunea presiunii asupra structurilor de urgență poate fi înțeleasă și din cifre. În perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2026, în județul Brăila au fost înregistrate 66.288 de apeluri la 112. Dintre acestea, 20.753 au fost apeluri non-urgente, în timp ce 45.535 au reprezentat urgențe reale. Din totalul cazurilor care au necesitat intervenția structurilor de urgență, 40.785 de cazuri, reprezentând 51,14%, au revenit Serviciului de Ambulanță Județean Brăila. În spatele fiecărei cifre se află însă o solicitare, un echipaj, o ambulanță și, de cele mai multe ori, un pacient care așteaptă ajutor.
Miza: continuitatea serviciului și siguranța pacienților
În această perioadă, conducerea SAJ Brăila încearcă să evite ca dificultățile financiare să se transforme în dificultăți pentru cei care au nevoie de serviciile instituției.
Colaborarea cu operatorii privați, sprijinul echipajelor ISU-SMURD, reorganizarea permanentă a graficelor și utilizarea atentă a resurselor sunt câteva dintre soluțiile prin care serviciul încearcă să mențină activitatea la un nivel care să permită răspunsul la solicitările populației. ”În acest moment încercăm să gestionăm cât mai responsabil resursele pe care le avem”, este mesajul managerului SAJ Brăila.
În așteptarea unei decizii privind finanțarea pentru perioada următoare, miza rămâne una simplă și esențială: ambulanțele trebuie să poată pleca atunci când un brăilean sună la 112 și are nevoie de ajutor.
Pentru cei din sistem, aceasta înseamnă mai mult decât o problemă de buget. Înseamnă să găsească, zi de zi, soluții astfel încât activitatea să continue și fiecare resursă disponibilă să fie folosită acolo unde este cea mai mare nevoie de ea.
SĂNĂTATE
Lista medicamentelor compensate urmează să fie actualizată. Aproape 40 de medicamente noi vor fi adăugate
Lista medicamentelor compensate și gratuite urmează să fie extinsă din nou, cu aproximativ 36 de medicamente noi și patru extinderi de indicații pentru tratamente deja existente, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Potrivit acestuia, noua actualizare ar urma să ducă la un total de 92 de medicamente și indicații noi introduse pe listă în anul 2026.
36 de medicamente noi și patru extinderi de indicații
Ministrul Sănătății a precizat că datele preliminare indică introducerea a aproximativ 40 de modificări pe lista medicamentelor compensate.
„Acum avem pregătită o nouă actualizare. În septembrie trebuia făcută o altă actualizare, dar nu s-a făcut. Datele preliminare arată că avem în jur de 36 de medicamente noi, cu 4 extinderi de indicații, adică 40 în total”, a declarat Alexandru Rogobete.
Extinderea indicațiilor înseamnă că anumite medicamente care se află deja pe lista tratamentelor compensate vor putea fi decontate și pentru alte afecțiuni sau pentru alte categorii de pacienți.
Numeroase tratamente noi, inclusiv pentru pacienții oncologici
Potrivit ministrului, legea prevede actualizarea listei medicamentelor compensate de două ori pe an.
Alexandru Rogobete a arătat că, în ultimul an, au fost introduse numeroase tratamente noi, multe dintre acestea fiind inovative și destinate, în special, pacienților care suferă de cancer.
În 2025, au fost introduse 41 de medicamente noi și au fost aprobate 10 extinderi de indicații. Ulterior, în februarie 2026, lista a fost actualizată din nou, cu alte 33 de medicamente și 19 extinderi de indicații.
Odată cu noua actualizare anunțată, numărul medicamentelor și indicațiilor noi introduse în acest an ar urma să ajungă la 92.
Ministrul Sănătății a precizat că procedura de actualizare a listei va fi reluată și în februarie 2027.
Lista medicamentelor compensate și gratuite este importantă în special pentru pacienții cu boli cronice sau grave, pentru care costul unor tratamente poate fi foarte ridicat.
SĂNĂTATE
Provocări pentru conducerea Spitalului Județean Brăila. Cardiologia și timpii de așteptare din UPU
• după apariția informațiilor despre cele mai recente achiziții ale Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila, cititorii au readus în discuție situația Secției de Cardiologie și timpul petrecut la Urgențe • managerul unității sanitare, dr. Dorel Bratu, vorbește despre deficitul de specialiști, demersurile pentru atragerea medicilor și provocările unei unități medicale care deservește zilnic sute de pacienți
După articolul publicat de cotidianul ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, în care au fost prezentate cele mai recente achiziții realizate de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila, reacțiile și întrebările venite din partea cititorilor au readus în atenție câteva dintre problemele care îi preocupă direct pe pacienți.
Printre subiectele semnalate se numără situația Secției de Cardiologie, necesitatea atragerii unor noi medici specialiști și timpul de așteptare din Unitatea de Primire Urgențe (UPU).
Sunt preocupări firești pentru oamenii care ajung la spital și care își doresc să primească îngrijirea medicală de care au nevoie, într-un timp cât mai scurt și în condiții cât mai bune.
Investițiile în aparatură reprezintă un pas important pentru dezvoltarea unui spital, însă, pentru pacienți, rezultatele se măsoară și prin accesul la medicul specialist, timpul necesar pentru efectuarea investigațiilor și modul în care sunt gestionate cazurile medicale.
Tocmai de aceea, modernizarea infrastructurii trebuie să fie însoțită de măsuri care să răspundă problemelor de personal și presiunii tot mai mari asupra serviciilor medicale.
Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, dr. Dorel Bratu, recunoaște că atragerea medicilor reprezintă una dintre provocările importante ale mandatului său și susține că demersurile pentru identificarea unor soluții continuă.
Cardiologia, o specialitate în care atragerea medicilor rămâne o provocare
Afecțiunile cardiovasculare necesită, de multe ori, evaluare medicală atentă, investigații de specialitate și o monitorizare corespunzătoare.
Pentru pacienții care au nevoie de consultații cardiologice, accesul la un medic poate face diferența între o problemă gestionată la timp și o situație care ajunge să necesite intervenții mai complexe.
De aceea, situația Secției de Cardiologie a revenit în atenția publicului, în contextul discuțiilor despre investițiile realizate în spital și despre dezvoltarea serviciilor medicale oferite brăilenilor. Managerul unității sanitare, dr. Dorel Bratu, afirmă că problema deficitului de medici este una cunoscută și că găsirea specialiștilor care să se alăture echipei medicale reprezintă o preocupare constantă a conducerii.
”Este o problemă care mă preocupă încă de la preluarea funcției. Avem dificultăți în asigurarea personalului medical necesar, iar cardiologia este una dintre specialitățile în care deficitul de medici se resimte la nivel național. Nu este o situație cu care ne confruntăm doar noi, însă trebuie să găsim soluții pentru ca pacienții să beneficieze de serviciile medicale de care au nevoie”, a explicat managerul spitalului.
Până la ocuparea posturilor necesare, una dintre soluțiile adoptate a fost colaborarea cu medici specialiști din afara echipei angajate permanent. În prezent, spitalul are un contract de prestări servicii cu medicul specialist cardiolog dr. Ionel Bratu, care asigură consultații interspitalicești, ecografii cardiace și consultații preoperatorii.
Aceste servicii contribuie la gestionarea unor solicitări medicale, în special în situațiile în care pacienții internați în alte secții au nevoie de evaluare cardiologică. Totuși, colaborările de acest tip nu înlocuiesc necesitatea unei echipe medicale suficiente, care să poată răspunde constant volumului de solicitări.
”Căutăm soluții și vom continua să facem demersuri pentru atragerea specialiștilor. Avem nevoie de medici, iar pacienții trebuie să poată beneficia de servicii medicale în condiții cât mai bune. Investițiile în aparatură sunt importante, dar la fel de important este să avem oamenii care să o folosească și care să asigure îngrijirea pacienților”, a mai precizat managerul spitalului, dr. Dorel Bratu. Problema nu se rezumă, așadar, la existența unor echipamente performante, ci și la capacitatea spitalului de a avea personalul necesar pentru ca acestea să fie folosite în beneficiul pacienților.
Timpii de așteptare din UPU, o altă preocupare a pacienților
O altă problemă semnalată de cititori este timpul de așteptare din Unitatea de Primire Urgențe. Pentru persoanele care ajung la spital în momente dificile, uneori însoțite de durere, teamă sau îngrijorare pentru un membru al familiei, așteptarea poate deveni o experiență apăsătoare.
ste o realitate care trebuie privită atât din perspectiva pacienților, cât și prin prisma modului în care funcționează serviciile de urgență. Într-o unitate de primiri urgențe, pacienții nu sunt preluați exclusiv în ordinea sosirii.
Prioritatea este stabilită în funcție de gravitatea stării medicale, prin procedura de triaj. Persoanele aflate în stare critică trebuie evaluate și tratate cu prioritate, chiar dacă alți pacienți au ajuns mai devreme la spital.
Acest lucru înseamnă că timpul de așteptare poate varia considerabil, în funcție de gravitatea cazurilor, de numărul persoanelor care se prezintă simultan și de resursele medicale disponibile la momentul respectiv.
Explicația nu anulează însă nemulțumirile pacienților. Dimpotrivă, volumul mare de activitate arată cât de importantă este organizarea eficientă a fluxului de pacienți și asigurarea personalului necesar pentru gestionarea solicitărilor.
Potrivit bilanțului prezentat pentru primele nouă luni ale anului 2026, Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila a înregistrat 35.036 de prezentări, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 128 de pacienți pe zi. Dintre aceștia, 1.496 au fost copii.
În aceeași perioadă, în 66 de cazuri critice a fost solicitat elicopterul SMURD pentru transport aerian, iar echipele medicale au intervenit în 156 de situații de stop cardiorespirator survenite pe secțiile spitalului.
Totodată, medicii au efectuat proceduri de tromboliză pentru 59 de pacienți cu infarct miocardic acut și pentru 51 de pacienți cu accident vascular cerebral. Cifrele ilustrează complexitatea activității desfășurate în cadrul spitalului și presiunea la care sunt supuse echipele medicale.
În spatele fiecărei prezentări se află un pacient care are nevoie de evaluare, iar unele cazuri necesită intervenții imediate și mobilizarea mai multor specialități medicale. În aceste condiții, gestionarea timpilor de așteptare reprezintă o provocare care nu poate fi separată de numărul de prezentări, de gravitatea cazurilor și de disponibilitatea personalului.
Pentru pacienți, este important ca timpul de așteptare să fie însoțit de informații clare despre modul în care se face triajul și despre faptul că ordinea acordării îngrijirilor este stabilită în funcție de urgența medicală.
Comunicarea cu persoanele aflate în sala de așteptare poate contribui la o mai bună înțelegere a situației, mai ales în perioadele aglomerate. În același timp, reducerea timpilor de așteptare acolo unde organizarea și resursele permit acest lucru rămâne un obiectiv important pentru orice serviciu de urgență.
Investițiile ajută, dar nu pot înlocui personalul medical
Discuțiile despre Cardiologie și UPU readuc în prim-plan o realitate a sistemului sanitar: modernizarea unui spital nu înseamnă doar achiziționarea de echipamente, ci și asigurarea resurselor umane necesare pentru funcționarea serviciilor medicale.
Un aparat performant poate permite investigații mai rapide, un diagnostic mai precis sau o intervenție realizată în condiții mai bune. Beneficiile sale depind însă de existența personalului calificat, de organizarea activității și de posibilitatea integrării echipamentului în circuitul medical.
În cazul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, achizițiile recente urmăresc tocmai dezvoltarea capacității de diagnostic și tratament pentru mai multe categorii de pacienți. RMN-ul cerebral portabil poate reduce necesitatea transportării anumitor pacienți către laboratorul de imagistică, în situațiile în care utilizarea sa este indicată medical.
Artroscopul permite efectuarea unor intervenții ortopedice minim invazive, iar cele zece ventilatoare noi oferă instrumente suplimentare pentru susținerea pacienților aflați în stare critică.
Fiecare investiție răspunde unei nevoi medicale concrete, însă efectul asupra calității serviciilor depinde și de modul în care aparatura este utilizată în activitatea de zi cu zi. Din această perspectivă, atragerea medicilor și consolidarea echipelor medicale sunt la fel de importante ca modernizarea infrastructurii.
Pentru pacienți, diferența nu este dată doar de existența unui echipament nou, ci și de posibilitatea de a beneficia de investigația sau tratamentul necesar, în condiții de siguranță și fără întârzieri evitabile.
”Nu ne oprim aici. Avem în continuare obiective de îndeplinit și ne dorim să aducem în spital echipamente performante, care să răspundă nevoilor reale ale pacienților. Modernizarea trebuie să continue, dar trebuie să fie făcută cu un scop clar: să îmbunătățim actul medical și să oferim servicii cât mai bune aici, la Brăila”, a declarat dr. Dorel Bratu.
Miza finală: servicii medicale mai bune, aproape de casă
Pentru brăileni, dezvoltarea Spitalului Clinic Județean de Urgență înseamnă mai mult decât o listă de achiziții sau proiecte de modernizare.
Înseamnă posibilitatea de a beneficia de investigații și tratamente în apropierea locuinței, de a evita deplasările în alte orașe atunci când serviciile necesare sunt disponibile local și de a avea acces la îngrijire medicală în momentele în care aceasta este esențială.
Dar înseamnă și așteptări firești: să găsească medici specialiști, să primească explicații atunci când trebuie să aștepte și să aibă încredere că fiecare caz este evaluat în funcție de nevoile sale medicale. Noile echipamente reprezintă un pas concret, dar nu singurul.
Modernizarea spațiilor, dezvoltarea resursei umane, digitalizarea și creșterea siguranței pacienților sunt direcții care trebuie să avanseze împreună. Aceasta este și ideea care a traversat dialogul nostru cu managerul spitalului: investiția în tehnologie are valoare atunci când se regăsește în îngrijirea oferită pacientului.
Iar pentru dr. Dorel Bratu, mesajul este că modernizarea trebuie să continue, dincolo de noille achiziții și de rezultatele care pot fi prezentate. Obiectivul rămâne același: un spital mai bine dotat, mai bine organizat și capabil să ofere brăilenilor servicii medicale moderne, sigure și de calitate, cât mai aproape de casă.
CELE MAI CITITE
