Adaugă ca sursă preferată în Google

Românii nu vor plăti impozitele pe locuințe calculate la valoarea de piață în 2027, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Oficialul a precizat că autoritățile nu vor aplica anul viitor noul sistem de impozitare, în contextul discuțiilor privind posibilele majorări ale taxelor locale.

Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Digi24, după ce în spațiul public au apărut temeri privind creșterea semnificativă a impozitelor pe locuințe începând cu 1 ianuarie 2027.

Ministrul a explicat că decizia de a calcula impozitele pe proprietate în funcție de valoarea de piață fusese adoptată anterior, însă acest mecanism nu va fi folosit anul viitor.

Cum vor fi calculate impozitele pe proprietăți în 2027

Alexandru Nazare a declarat că, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, autoritățile au eliminat din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) jalonul referitor la aplicarea impozitării proprietăților la valoarea de piață.

„Nu există în 2027 vreun plan să aplicăm la impozitarea de proprietate valoarea de piață”, a afirmat ministrul Finanțelor, la Digi24.

Potrivit acestuia, anul viitor va fi păstrat sistemul actual de impozitare, în care taxele sunt ajustate inclusiv în funcție de inflație.

„Pentru anul viitor, nu vom folosi noul sistem”, a mai precizat Alexandru Nazare, respingând scenariul aplicării impozitării la valoarea de piață în 2027.

Subiectul a generat controverse după ce PSD a anunțat că nu susține creșterea impozitelor pe locuințe prin raportare la valoarea de piață. Potrivit informațiilor prezentate în dezbaterea publică, aplicarea noului mecanism ar fi putut duce, în anumite situații, la majorări considerabile față de sumele achitate în prezent.

Declarațiile ministrului vizează însă aplicarea acestui sistem în 2027 și nu reprezintă o garanție că toate impozitele locale vor rămâne neschimbate față de anul precedent.

Ministrul Finanțelor nu exclude alte majorări de taxe

În privința celorlalte taxe și impozite, Alexandru Nazare a precizat că nu își dorește introducerea unor noi obligații fiscale, dar că deciziile vor depinde de situația bugetară și de sursele de finanțare disponibile.

„Nu-mi doresc taxe și impozite noi. Dar avem nevoie de sustenabilitate”, a declarat ministrul, într-un alt pasaj al interviului acordat Digi24.

Oficialul a explicat că programele noi trebuie să aibă surse de finanțare și că deciziile privind eventualele modificări fiscale aparțin Guvernului și Parlamentului.

Unul dintre motivele de îngrijorare îl reprezintă costurile datoriei publice. Potrivit ministrului, dobânzile plătite de stat ar putea depăși 70 de miliarde de lei în 2027, față de peste 60 de miliarde de lei în acest an.

Autoritățile trebuie, în acest context, să pregătească un buget sustenabil și credibil, care să evite dezechilibrele fiscale și creșterea costurilor de finanțare.

Prin urmare, deși impozitarea proprietăților la valoarea de piață nu va fi aplicată în 2027, potrivit anunțului ministrului, posibilitatea unor alte modificări fiscale nu a fost exclusă.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Șapte din zece angajați din sectorul public consideră că banii publici sunt risipiți, iar investițiile făcute pentru modernizarea instituțiilor nu produc întotdeauna schimbările așteptate. Printre problemele semnalate se numără contractele de consultanță, achizițiile fără o utilitate clară și proiectele care urmăresc mai degrabă imaginea autorităților decât rezolvarea unor nevoi reale.

Concluziile apar într-un studiu realizat de centrul de formare APSAP, pe baza răspunsurilor oferite de 2.169 de angajați. Datele au fost colectate în perioada martie-mai 2026, iar rezultatele au fost publicate în luna octombrie.

Pe ce cheltuieli se duc banii publici

Potrivit studiului, contractele de consultanță sunt indicate de angajații din sectorul public printre principalele surse de risipă a banilor. Respondenții semnalează și menținerea unor posturi fără o utilitate clară, platforme digitale care funcționează deficitar, dotări considerate inutile și proiecte de modernizare realizate mai mult pentru imagine.

O altă problemă identificată este reprezentată de achizițiile făcute, potrivit respondenților, pentru a justifica utilizarea bugetelor disponibile, fără ca necesitatea sau eficiența cheltuielilor să fie evidente. Peste jumătate dintre participanții la sondaj consideră că acest fenomen este prezent în mare sau foarte mare măsură în sectorul public.

Rezultatele reflectă percepțiile angajaților chestionați și nu reprezintă, în sine, o verificare contabilă a cheltuielilor instituțiilor publice.

Investiții în modernizare, dar rezultate sub așteptări

Studiul scoate în evidență și nemulțumirile privind efectele investițiilor în modernizarea administrației. Puțin peste 30% dintre respondenți spun că au observat schimbări concrete în instituțiile în care lucrează, precum sedii modernizate, dotări noi sau îmbunătățirea proceselor administrative.

Ceilalți participanți au remarcat schimbări parțiale, sub nivelul așteptărilor, sau au apreciat că investițiile nu au produs rezultate vizibile.

În plus, șase din zece angajați chestionați consideră că se realizează lucrări de modernizare care arată bine în prezentări, dar nu generează rezultate reale. Peste 30% dintre respondenți spun, de asemenea, că instituțiile cheltuiesc uneori bani pentru imagine, în loc să se concentreze asupra nevoilor reale ale societății.

Studiul a fost realizat de APSAP, un centru care organizează inclusiv programe de formare profesională pentru angajații din sectorul public. Rezultatele descriu opiniile celor 2.169 de participanți și nu trebuie confundate cu o măsurare exhaustivă a risipei din toate instituțiile statului.