Hidrocentrala Nehoiașu II ar putea fi gata în 2029

România ar putea avea, începând din 2029, o nouă capacitate de producție hidroenergetică, fiind vorba de Hidrocentrala Nehoiașu II. Ministerul Mediului a emis acordul de mediu pentru continuarea și finalizarea amenajării hidroenergetice Surduc-Siriu, proiect început în urmă cu mai bine de patru decenii și realizat până acum în proporție de aproximativ 78%.

Potrivit Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, finalizarea investiției ar urma să aducă în sistemul energetic național o producție suplimentară de aproximativ 152 GWh pe an. Proiectul este prezentat și ca o soluție pentru creșterea siguranței alimentării cu energie, în condițiile în care România își reduce treptat dependența de centralele pe cărbune.

Amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu se întinde pe teritoriul județelor Buzău, Covasna și Vrancea și vizează râurile Buzău, Bâsca Mare, Bâsca Mică și Zăbala. Proiectul a fost început în 1981, iar unele dintre lucrările executate au rămas nefinalizate timp de ani de zile.

Nehoiașu II va avea o putere de 55 MW

Una dintre componentele principale ale investiției este centrala hidroelectrică Nehoiașu II, amplasată pe râul Bâsca Mare, în zona treptei Surduc-Nehoiașu.

Conform informațiilor transmise de Ministerul Mediului, centrala va avea o putere instalată de 55 MW, iar amenajarea va beneficia de o cădere brută de 488 de metri.

În prezent, principalele componente ale proiectului se află în diferite stadii de execuție. Aducțiunea principală este realizată în proporție de 99%, lucrările la barajul Surduc au ajuns la aproximativ 78%, iar construcția centralei Nehoiașu II este finalizată în proporție de 85%.

Ministerul estimează că lucrările rămase ar putea fi încheiate astfel încât hidrocentrala să fie pusă în funcțiune în anul 2029. Termenul este însă condiționat de finalizarea tuturor lucrărilor și de obținerea avizelor și autorizațiilor necesare.

Proiectul are statut de obiectiv de utilitate publică de interes național încă din 2002, când Guvernul a adoptat o hotărâre în acest sens.

Lucrările neterminate au început să se degradeze

Acordul de mediu emis pentru continuarea investiției atrage atenția și asupra situației infrastructurii construite în urmă cu mai mulți ani.

Unele dintre elementele proiectului au rămas nefinalizate sau nu au putut fi executate, iar perioada lungă în care acestea au fost abandonate a dus, în anumite cazuri, la degradarea lor.

Ministerul Mediului consideră că finalizarea investiției este justificată atât prin contribuția pe care ar urma să o aibă la producția de energie regenerabilă, cât și prin necesitatea de a evita degradarea în continuare a structurilor deja construite.

În același timp, acordul de mediu impune monitorizarea efectelor asupra mediului atât pe perioada lucrărilor, cât și după punerea în funcțiune a amenajării.

Proiectul are și contestatari

Continuarea lucrărilor la barajul Surduc nu este însă lipsită de controverse.

În octombrie anul trecut, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, s-a deplasat în comuna Gura Teghii din județul Buzău, unde a discutat cu localnicii despre proiect. O parte dintre aceștia și-au exprimat opoziția față de continuarea lucrărilor, invocând în special impactul asupra râului Bâsca Mare și asupra zonei.

Mesajele afișate atunci de localnici au criticat efectele pe care amenajarea le-ar putea avea asupra debitelor râului și asupra comunităților din zonă.

Proiectul este contestat și de deputatul USR de Buzău Marius Alecsandru. Acesta susține că România ar trebui să acorde o atenție mai mare sistemelor de stocare a energiei, în special bateriilor, pe care le consideră capabile să fie implementate mai rapid decât unele proiecte hidroenergetice.

Parlamentarul afirmă, de asemenea, că scăderea debitelor râurilor de munte poate afecta producția hidroenergetică și pune sub semnul întrebării eficiența unor investiții în lipsa unor soluții de acumulare.

Ministerul Mediului: investiția trebuie finalizată

În documentul emis de minister se arată că finalizarea amenajării Surduc-Siriu este considerată necesară pentru atingerea obiectivelor României în domeniul energiei și pentru creșterea ponderii surselor regenerabile în producția de electricitate.

Autoritățile susțin că abandonarea definitivă a proiectului nu ar fi o soluție, în condițiile în care structurile construite deja ar continua să se degradeze și ar necesita, la rândul lor, intervenții.

În plus, România se află într-un proces de retragere treptată a centralelor pe lignit și huilă, ceea ce pune presiune pe dezvoltarea unor noi capacități de producție. Dacă termenul estimat de autorități va fi respectat, Nehoiașu II ar urma să intre în funcțiune în 2029, la aproape jumătate de secol de la începutul proiectului Surduc-Siriu.