Politică
Date oficiale BNR: Doar Guvernul Tudose a scăzut datoria externă
• este vorba despre ultimii 10 ani și 10 guverne • în doar 6 luni, premierul Mihai Tudose a reușit să scadă datoria externă cu un miliard de euro • din 2015, când datoria externă a României era de 90,9 miliarde euro, a ajuns în primăvara lui 2026 până la 229 miliarde euro • cele mai substanțiale creșteri s-au înregistrat în timpul guvernelor Dăncilă – PSD (14,85%), Orban (PNL) 17%, Ciucă (PNL) 19,5%, Ciolacu 1 (PSD) – 27,85% • în timpul guvernului Ciolacu 2 creșterea a fost de 2,89%, în timp ce guvernul Bolojan (PNL) a crescut-o cu 8,06%
În ultimii zece ani, datoria externă totală a României a crescut de la aproximativ 90,9 miliarde de euro la finalul anului 2015, până la peste 229 de miliarde de euro în primăvara anului 2026, ceea ce înseamnă o majorare de peste 150%, conform datelor puse la dispoziție de BNR, informează ziare.com.
Din 10 guverne câte au activat în această perioadă, doar în timpul cât Mihai Tudose a fost premier al României nu numai că a stagnat, ci chiar a scăzut datoria externă, conform acelorași surse. Atunci de ce a demisionat? Explicația este publică, dată chiar de fostul prim-ministru: așa a decis Comitetul executiv al PSD, organismul care l-a susținut pentru învestitura în funcție.
Pe cale de consecință, când același for i-a retras sprijinul, Mihai Tudose și-a dat demisia imediat, refuzând chiar să asigure interimatul, în favoarea lui Paul Stănescu. ”Plec cu fruntea sus! Am încheiat cu bine anul! Nu regret nimic!”, declara în seara zilei de 15 ianuarie 2018 premierul Mihai Tudose. Atitudinea este corectă, pentru că nu a ajuns prim-ministru pe persoană fizică.
În acest context, atitudinea lui Ilie Bolojan, care a ajuns premier prin votul Parlamentului, era onorabilă dacă-și dădea demisia după ce același Parlament l-a demis. La fel, parlamentarii nemulțumiți de deciziile fostei și actualei conduceri a liberalilor, luate cu majoritate de voturi, ar fi normal să-și dea demisiile din PNL, asta pentru că nu au ajuns în Senat sau în Camera Deputaților pe persoană fizică în urma unui vot uninominal, ci pe o listă, locurile eligibile fiind stabilite de conducerea partidului. Acesta ar fi și cazul lui Popa Alexandru, deputat PNL de Brăila.
Revenind, pentru Brăila, ultima zi de mandat a premierului Mihai Tudose a însemnat parafarea contractului pentru construcţia podului peste Dunăre de la Brăila, un vis de zeci de ani al brăilenilor, cel mai complex proiect de infrastructură de transport de după 1989.
Valoarea contractului a fost de 2 miliarde de lei, bani proveniți din fonduri europene. Ce a urmat după, cu întârzieri, reparații etc nu a mai fost treaba lui Mihai Tudose, dar podul există și utilitatea lui este indiscutabilă.
De altfel, și în calitate de ministru al Economiei în Guvernul Ponta, Mihai Tudose a înregistrat un succes: societățile din portofoliul ministerului au plătit impozite către stat cu până la 8 ori mai mult comparativ cu anii precedenți.
Iată performanțele fiecărui guvern, atunci când vorbim de datoria externă a României, de la sfârșitul lui 2015 încoace, așa cum rezultă din datele BNR:
Guvernul Cioloș (noiembrie 2015 – ianuarie 2017)
Guvernul Dacian Cioloș a preluat o datorie externă totală de 90,9 miliarde de euro, înregistrată la finalul anului 2015. La sfârșitul mandatului său, în decembrie 2016, valoarea a urcat la 92,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o majorare de 1,6 miliarde de euro. În termeni procentuali, avansul a fost de 1,76%, puțin în comparație cu perioadele ulterioare.
Guvernele Grindeanu (ianuarie 2017 – iunie 2017)
La preluarea mandatului, în ianuarie 2017, Guvernul Grindeanu a moștenit datoria de 92,5 miliarde de euro, iar la finalul lunii iunie 2017, aceasta ajunsese la 94,26 miliarde de euro.
Creșterea datoriei externe în timpul Guvernului Grindeanu a fost de 1,76 miliarde de euro, echivalentul unui avans de 1,9%, un ritm ușor superior celui din perioada anterioară.
Guvernul Tudose (iunie 2017 – ianuarie 2018)
Guvernul Tudose, care a preluat în iunie 2017, a reușit să inverseze temporar tendința. Potrivit datelor din ianuarie 2018, datoria externă totală a scăzut cu 651 de milioane de euro față de decembrie 2017, și cu aproape un miliard de euro față de începutul mandatului, ajungând la 93,3 miliarde de euro.
Reducerea din timpul mandatului de premier al lui Tudose a fost de 0,96 miliarde de euro, ceea ce a însemnat un minus de 1,02%.
Această scădere rămâne singura abatere negativă din ultimii 10 ani a datoriei externe, punctează ziare.com
Guvernul Dăncilă (ianuarie 2018 – noiembrie 2019)
Cu Guvernul Viorica Dăncilă, dinamica datoriei a intrat într-o nouă fază. La începutul mandatului, în ianuarie 2018, soldul era de 93,3 miliarde de euro, iar la sfârșitul lunii noiembrie 2019, acesta a sărit la 107,152 miliarde de euro.
Creșterea absolută a fost de 13,852 miliarde de euro, adică un avans procentual de 14,85%.
Această majorare considerabilă a fost influențată de politici bugetare expansioniste, de creșteri salariale și de pensii care au mărit necesarul de finanțare, dar și de un context extern favorabil care a permis accesul la împrumuturi ieftine. Este primul mandat în care datoria a depășit pragul simbolic de 100 de miliarde de euro, marcând o schimbare de scară.
Guvernul Orban (noiembrie 2019 – decembrie 2020)
Preluând de la Dăncilă, Guvernul condus de Ludovic Orban a moștenit o datorie de 107,152 miliarde de euro la finele lunii noiembrie 2019.
În decembrie 2020, la finalul mandatului, datoria crescuse la 125,4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un salt de 18,248 miliarde de euro, adică 17,03%.
Această perioadă a fost marcată de izbucnirea pandemiei de COVID-19, care a determinat guvernul să apeleze la fonduri externe masive pentru a susține sistemul de sănătate și a compensa scăderea activității economice.
Guvernul Cîțu (decembrie 2020 – noiembrie 2021)
Florin Cîțu a preluat guvernarea în decembrie 2020, cu datoria externă totală la 125,4 miliarde de euro, iar la finele lunii noiembrie 2021, aceasta ajunsese la 133,2 miliarde de euro.
Creșterea absolută a fost de 7,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un procent de 6,22%.
Deși ritmul a fost mai moderat decât în mandatul anterior, creșterea a rămas constantă, pe fondul continuării investițiilor publice și al derulării programelor de redresare economică post-pandemie. În această perioadă, România a beneficiat și de primele tranșe din Planul Național de Redresare și Reziliență, care au adus fonduri europene și sub formă de împrumuturi, nu doar granturi, contribuind suplimentar la creșterea datoriei.
Guvernul Ciucă (noiembrie 2021 – iunie 2023)
Sub conducerea lui Nicolae Ciucă, datoria externă totală a cunoscut o accelerare puternică. La finalul lunii noiembrie 2021, nivelul era de 133,2 miliarde de euro, iar la sfârșitul lunii iunie 2023 s-a ridicat la 159,233 miliarde de euro.
Aceasta înseamnă o creștere de 26,033 miliarde de euro, echivalentul unui avans procentual de 19,54%.
De asemenea, în mandatul lui Nicolae Ciucă, creșterea ratelor dobânzilor la nivel internațional a făcut ca serviciul datoriei să devină mai costisitor.
Primul mandat Ciolacu (iunie 2023 – decembrie 2024)
Guvernul Ciolacu 1 a preluat în iunie 2023 o datorie de 159,233 miliarde de euro, iar la sfârșitul lunii decembrie 2024, aceasta a explodat la 203,575 miliarde de euro.
Creșterea absolută a fost de 44,342 miliarde de euro, iar procentual de 27,85%.
Această evoluție a fost determinată de o combinație de factori: investiții masive în infrastructură, absorbția accelerată a fondurilor europene sub formă de prefinanțări și împrumuturi și majorarea cheltuielilor bugetare.
În plus, costurile de finanțare au rămas la cote înalte, iar soldul extern a depășit pentru prima dată pragul de 200 de miliarde de euro.
Guvernul Ciolacu 2 (decembrie 2024 – mai 2025)
După realegerea cabinetului Ciolacu, în decembrie 2024, datoria era de 203,575 miliarde de euro, iar la finalul lunii mai 2025 a urcat la 209,45 miliarde de euro, însemnând o creștere de 5,875 miliarde de euro, adică 2,89%.
Acest ritm a fost mai lent decât în mandatul anterior, dar tendința de creștere a persistat.
Guvernul Bolojan (decembrie 2024 – aprilie 2026)
Ulterior, Guvernul condus de Ilie Bolojan, care a preluat conducerea în iunie 2025, a înregistrat o nouă majorare a datoriei externe: de la 212,373 miliarde la finalul lui iunie 2025 până la 229,5 miliarde de euro în aprilie 2026. Conform calculelor, între iunie 2025 și aprilie 2026 creșterea a fost de 17,127 miliarde de euro, ceea ce corespunde unui procent de 8,06%.
Politică
Dezvăluiri în cadrul conferinței de presă a PNL. Robert Sighiartău ar vrea ”capul” lui Popa
* președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a susținut o conferință de presă, miercuri-seară, în care a vorbit, printre altele, despre unele zvonuri cum că Robert Sighiartău, președintele PNL Bistrița, ar contacta liberali din județul nostru pentru a vedea dacă îl poate schimba din funcție prin identificarea unui contracandidat * Popa a recunoscut că informația a ajuns și la urechile sale și a precizat că nu este prima încercare de-a lui Robert Sighiartău de a interveni la nivelul organizației județene a PNL Brăila, însă fără succes * Popa a precizat că alegerile din PNL încă nu au fost stabilite, dar a indicat că ar putea avea loc la finele anului sau începutul lui 2027 * cât despre anunțul candidaturii lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) la șefia partidului, acesta nu a dorit să comenteze prea mult
Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, este atacat din interiorul partidului, însă susține că nu se teme. Mai exact, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc miercuri-seară la sediul PNL, Popa a fost întrebat de jurnaliști în legătură cu zvonurile potrivit cărora, președintele PNL Bistrița-Năsăud, Robert Sighiartău, ar fi contactat mai mulți liberali brăileni pentru a identifica un eventual contracandidat care să îl schimbe din funcție pe șeful organizației județene.
Popa a precizat că i-au transmis și alți colegi această informație și a precizat că îl așteaptă pe Robert Sighiartău și pe colegii pe care îi susține să vină și să candideze împotriva sa.
”Foarte bine face domnul Robert Sighiartău. A vorbit și în 2021 și când au fost alegerile, n-a mai găsit un contracandidat împotriva mea pentru că lucrurile erau clare. Dar hai să vă mai spun ceva: domnul Robert Sighiartău a încercat și în 2021, și în 2022, și în 2023. Știu, de altfel știm cu toți povestea că a tot sunat prin județul Brăila. Dar, domnul Robert Sighiartău este președintele PNL Bistrița, nu PNL Brăila. În județul și în municipiul Brăila, noi ne hotărâm soarta! Nu ne-o hotărăște nici domnul Robert Sighiartău, nici nimeni de la nivel național”, a declarat Popa.
Deputatul PNL Brăila a comparat organizația pe care o conduce cu cea condusă de Sighiartău, precizând că la Alegerile din 2024 a avut un rezultat mult mai bun. Popa a lansat un atac la adresa acestuia, acuzând că întotdeauna Sighiartău a ajuns să ”întoarcă armele” împotriva conducerii partidului.
”Eu, cu colegii mei vom vota. Care este competitiv, să candideze împotriva mea, nu este nicio problemă. Dar, județul Bistrița-Năsăud are 62 de UAT-uri. Partidul Național Liberal are 13 UAT-uri pe care le-a câștigat la Alegerile din 2024. Să nu fiu răutăcios că am auzit că mai avem vreo 7 sau 8 acolo. Asta reprezintă, pe poza din 2024, că 20,9% din UAT-urile din județul Bistrița-Năsăud sunt liberale. În schimb, în județul Brăila – ați văzut și cu ultimele mutări, dar facem abstracție de faptul că au mai trecut 1-2 primari de la alegeri și până în prezent în echipa Partidul Național Liberal -, noi am obținut, în urma Alegerilor din 2024, 20 de primari. Iar 20 de primari din 44 reprezintă 46%. Deci 46% din administrația locală este condusă de primari din partea Partidului Național Liberal. Noi am reușit la Brăila să arătăm că se poate.
Am plecat de la 13 primari, am ajuns la 20 de primari. Avem mai mulți viceprimari decât are Partidul Social Democrat. Avem astăzi, dacă nu greșesc, undeva la 25 de viceprimari. Partidul Social Democrat nu are nici o comună de a mea. A mea impropriu spus, a partidului pe care îl reprezint. Niciun viceprimar numit. Domnul Robert Sighiartău e același care în perioada 2017-2021 a fost secretarul general al partidului. În mandatul domnului președinte Ludovic Orban.(…) În perioada 2017-2021, în momentul în care domnul Orban a fost președinte, mă repet, primul om care l-a trădat pe domnul președinte Ludovic Orban a fost domnul Robert Sighiartău.
Apoi, în perioada 2021-2022, a fost în echipa domnului Florin Cîțu. Dar când s-a apropiat sfârșitul mandatului domnului Cîțu, domnul Robert Sighiartău a ieșit și l-a atacat pe președintele de la cea vreme. Apoi, în perioada 2022-2024, a fost vicepreședinte în mandatul domnului Ciucă. În momentul în care a plecat domnul Ciucă, unul dintre cei mai acizi contestatari ai dumnealui a fost domnul Robert Sighiartău. Cu tot respectul pentru domnul președinte Ilie Bolojan: să aibă grijă, personajul acesta este toxic. Unde ajunge, se termină orice povest. (…) Îl aștept pe domnul Robert Sighiartău, alături de 2-3 pe care îi sună din județul Brăila. Vă dau un exemplu: a sunat doi colegi și mi-au spus trei că au fost sunați”, a mai spus Popa.
Alegerile în PNL ar putea avea loc la finele lui 2026 sau începutul lui 2027
Întrebat în legătură cu motivele posibilelor intervenții ale lui Robert Sighiartău în Brăila, Popa a afirmat că este vorba despre o istorie mai veche.
”Nu știu. Probabil are frustrările trecutului. Dar vă spun: îl aștept pe domnul Robert Sighiartău cu cine vrea dumnealui să îmi fie contracandidat. Suntem un partid liber, nu avem nicio problemă, îl aștept. Dar domnul Robert Sighiartău să înțeleagă – și alții care mai sunt amatori -, că la Brăila, noi ne hotărâm soarta.
Iar PNL Brăila, din momentul în care eu am fost ales președinte, nu a avut interferențe nici de la București, și nici de la Partidul Social Democrat. Repet, în momentul în care colegii mei intră într-o sală și votează pe altcineva, trebuie să facă un pas în spate. Atâta timp cât mă votează pe mine, voi rămâne președintele PNL”, a spus Popa.
În același context, Alexandru Popa a precizat că încă nu au existat discuții definitorii la Centru, însă cel mai probabil alegerile din PNL vor avea loc fie la sfârșitul acestui an sau la începutul lui 2027.
Întrebat despre candidatura lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) pentru funcția de președinte al PNL la nivel național, Popa nu a comentat foarte mult subiectul și s-a ferit să își manifeste în vreun fel susținerea.
”Domnul Tișe, să vedem ce platformă va avea. N-am discutat cu dumnealui, nu știu despre ce e vorba. Vom vedea la momentul oportun. Să vedem proiectele. La momentul ăsta avem un președinte. Trebuie să vedem cine va candida”, a conchis Popa.
Politică
De ce a depus mărturie deputatul Alexandru Popa în dosarul ”Bogos”
• pentru că și președintele PNL Brăila îi pusese gând rău lui Alexandru Bociu, dar nu a reușit nici el și nici mulți alții să-l schimbe pe actualul șef al ANSVSA • opinia de ”expert” a lui Popa s-a referit la incapacitatea lui Bociu de a gestiona pesta micilor rumegătoare • de altfel, aceeași opinie are și acum • cert este că Bociu este bine mersi pe post, indiferent câte încercări s-au făcut pentru schimbarea lui • rechizitoriul DNA Iași arată câte manevre se fac și ce pretenții au unii politicieni de la persoanele susținute în funcții publice
Celebrul dosar ”Bogos” în care audierile au ajuns până la Ilie Bolojan a ajuns în instanță. În comunicatul oficial din 21 octombrie 2026, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – serviciul teritorial Iași au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
– Mihai BARBU, la data faptei președinte PNL Vaslui pentru comiterea infracțiunii de folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite
– Cristina TRĂILĂ, la data faptei secretar general adjunct al Guvernului României, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite
– Fănel Bogos, pentru comiterea infracțiunii de instigare la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Miza acestor presupuse infracțiuni ar fi fost acordarea de despăgubiri în valoare de 3 milioane euro pentru firma Vanbet, producătorul vasluian de ouă și produse din carne de pasăre, al cărei proprietar este Fănel Bogos. Iată ce spun procurorii:
„În perioada, februarie 2025 – noiembrie 2025, în calitate de administrator statutar și acționar al Vanbet, nemulțumit de sancțiunile și măsurile aplicate societății de către DSVSA Vaslui și de refuzul directorului executiv Ponea Mihai de a aproba dosarul de despăgubire de aproximativ 3.000.000 euro, inculpatul Bogos Fănel a hotărât să acționeze pentru înlăturarea din funcție a directorului executiv al DSVSA Vaslui, și, în acest scop, la data de 13.02.2025, s-a întâlnit cu Barbu Mihai și i-a solicitat să își folosească influența și autoritatea conferite de funcția de conducere deținută în cadrul partidului pentru a interveni pe lângă președintele ANSVSA, Bociu Alexandru, în vederea demiterii lui Ponea Mihai din funcția de director executiv al DSVSA Vaslui, după care, a sprijinit activitatea inculpatului și a pus la dispoziția acestuia, în calitate de președinte al PNL Vaslui, pentru evenimentul organizat de acesta la pensiunea EcoTim (3–5.10.2025), o cantitate însemnată de produse alimentare provenite de la ferma sa din comuna Banca”. Adică vreo 80 de pulpe de pui, 20 de cartoane de ouă, câteva kilograme de brânză pentru vreo 36 de liberali care se adunau la ospăț la pensiunea EcoTim. Jalnic! În acest context, continuă procurorii, „la datele de 03.11.2025, respectiv 04.11.2025, inculpata Trăilă Cristina, în calitate de secretar general adjunct al Guvernului României, a înlesnit și a sprijinit demersurile inculpatului Barbu Mihai de folosire a influenței și autorității funcției de conducere deținute în cadrul PNL pentru a-l determina pe Bociu Alexandru, președintele ANSVSA, să dispună demiterea lui Ponea Mihai din funcția de director al DSVSA Vaslui, prin aceea că i-a precizat președintelui ANSVSA, Bociu Alexandru, că nu mai beneficiază de sprijin politic, deoarece acesta nu i-a acordat sprijin și protecție în activitatea profesională operatorului economic Bogos Fănel”. Cu alte cuvinte, noi te-am pus să ai grijă de ai noștri, altfel ”îți retragem sprijinul”.
Demn de menționat este că Trăila Cristina, la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, a candidat pe prima poziție la Senat din partea PNL Vaslui, alături de Mihai Barbu care a candidat de pe poziția a doua la Camera Deputaților, dar niciunul nu a fost ales. Așadar, interesul pentru un om de afaceri din Vaslui de calibrul lui Bogos Fănel este de înțeles. Culmea, Bogos și Ponea, directorul DSVSA Vaslui sunt cumetri dar cumetria s-a transformat într-o mare dușmănie.
Cert este că potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA Iași încercările de demitere a incomozilor de la șefia DSVSA Vaslui/ ANSVSA București au atins cote inimaginabile pentru cine nu știe ci doar bănuiește după ce criterii se fac numirile și demiterile din funcție în partide, în cazul de față PNL.
Prima încercare de mazilire a lui Bociu ar fi venit de la PNL Brăila, în mandatul lui Predoiu
Din rechizitoriu: „Între timp, în luna mai 2025, în perioada în care Cătălin Predoiu, președintele PNL, avea calitatea de premier interimar iar inculpata Trăilă Cristina ocupa funcția de Secretar General al Guvernului, aceasta a efectuat demersuri pentru schimbarea din funcție a președintelui ANSVSA, Bociu Alexandru Nicolae. Inculpata Trăilă Cristina a susținut faptul că martorul Alexandru Popa, președintele PNL Brăila, i-a solicitat înlocuirea lui Bociu Alexandru Nicolae cu un alt medic veterinar, invocând faptul că Bociu Alexandru Nicolae a fost susținut la conducerea ANSVSA de organizația PNL Brăila, care, între timp, i-a retras sprijinul pe motiv că își desfășoară activitatea în mod defectuos.
În aceste condiții, în urma întâlnirii pe care a avut-o cu martorul Alexandru Popa, inculpata Trăilă Cristina a avut discuții cu premierul interimar Cătălin Predoiu, președintele PNL, în urma cărora s-a conturat ideea de a redacta actele în sensul schimbării din funcție a martorului Bociu Alexandru Nicolae, lucru care nu s-a mai întâmplat după numirea lui Radu Oprea în funcția de Secretar General al Guvernului”.
De fapt, poziția de președinte al ANSVSA fusese asumată de PNL Botoșani
Audiat și el, Alexandru Popa, șeful PNL Brăila, a menționat că i-a spus lui Trăilă că-l considera pe Bociu „depășit de situație” în pesta micilor rumegătoare. Dar că nu poate preciza că i-a zis să-l schimbe din funcție.
Dar Popa de la Brăila l-ar fi sunat și pe Iftime de la Botoșani cu același subiect, susțin procurorii DNA: „În opinia martorului Iftime Valeriu, președintele PNL Brăila Alexandru Popa avea un conflict personal cu președintele ANSVSA întrucât este agricultor și a interacționat cu acesta în virtutatea relațiilor de serviciu”. De ce l-a sunat Popa pe Iftime? Pentru că postul de șef al ANSVSA este al PNL Botoșani!
Bociu știa că îi vrea capul Brăila și Ilfovul lui Thuma
Așadar, pentru a-l demite pe președintele ANSVSA, ajunsă Secretar General al Guvernului, Cristina Trăilă s-ar fi folosit și de nemulțumirea mai multor șefi de filiale liberale, printre care și Alexandru Popa, tocmai de aceea l-a și chemat ca martor al apărării. ”Da, domnul Bociu e depășit de situație, susțin asta și astăzi”, ne-a declarat marți seară, Alexandru Popa.
„Faptul că au fost efectuate anumite demersuri pentru a-l schimba din funcție este confirmat și de martorul Bociu Alexandru Nicolae, care a arătat că, în perioada guvernării interimare a lui Cătălin Predoiu, s-a pus problema schimbării lui din funcția de președinte al ANSVSA, cel mai vocal fiind Alexandru Popa, președintele PNL Brăila, care beneficia de susținerea numitului Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov”, se arată în documentul citat.
S-a ajuns până la Bolojan. Degeaba!
„Faptul că întâlnirea organizată de inculpatul Barbu Mihai la data de 23.09.2025 nu a respectat obiectul prestabilit l-a făcut pe martorul Bolojan Ilie să manifeste anumite rezerve și să considere că, de fapt, aceasta a fost mai mult un fel de audiență în care Bogoș Fănel și-a prezentat nemulțumirile decât o discuție de tip politic în care inculpatul Barbu Mihai îl prezenta pe viitorul candidat la comuna Banca. În contextul celor expuse mai sus constatăm faptul că inculpatul Barbu Mihai și-a folosit funcția pe care o deține în cadrul PNL pentru a obține o întâlnire cu prim-ministrul României, invocând o potențială candidatură a inculpatului Bogoș Fănel la primăria Banca”, au menționat procurorii.
CELE MAI CITITE
