Date oficiale BNR: Doar Guvernul Tudose a scăzut datoria externă

În ultimii zece ani, datoria externă totală a României a crescut de la aproximativ 90,9 miliarde de euro la finalul anului 2015, până la peste 229 de miliarde de euro în primăvara anului 2026, ceea ce înseamnă o majorare de peste 150%, conform datelor puse la dispoziție de BNR, informează ziare.com.

Din 10 guverne câte au activat în această perioadă, doar în timpul cât Mihai Tudose a fost premier al României nu numai că a stagnat, ci chiar a scăzut datoria externă, conform acelorași surse. Atunci de ce a demisionat? Explicația este publică, dată chiar de fostul prim-ministru: așa a decis Comitetul executiv al PSD, organismul care l-a susținut pentru învestitura în funcție.

Pe cale de consecință, când același for i-a retras sprijinul, Mihai Tudose și-a dat demisia imediat, refuzând chiar să asigure interimatul, în favoarea lui Paul Stănescu. ”Plec cu fruntea sus! Am încheiat cu bine anul! Nu regret nimic!”, declara în seara zilei de 15 ianuarie 2018 premierul Mihai Tudose. Atitudinea este corectă, pentru că nu a ajuns prim-ministru pe persoană fizică.

În acest context, atitudinea lui Ilie Bolojan, care a ajuns premier prin votul Parlamentului, era onorabilă dacă-și dădea demisia după ce același Parlament l-a demis. La fel, parlamentarii nemulțumiți de deciziile fostei și actualei conduceri a liberalilor, luate cu majoritate de voturi, ar fi normal să-și dea demisiile din PNL, asta pentru că nu au ajuns în Senat sau în Camera Deputaților pe persoană fizică în urma unui vot uninominal, ci pe o listă, locurile eligibile fiind stabilite de conducerea partidului. Acesta ar fi și cazul lui Popa Alexandru, deputat PNL de Brăila.

Revenind, pentru Brăila, ultima zi de mandat a premierului Mihai Tudose a însemnat parafarea contractului pentru construcţia podului peste Dunăre de la Brăila, un vis de zeci de ani al brăilenilor, cel mai complex proiect de infrastructură de transport de după 1989.

Valoarea contractului a fost de 2 miliarde de lei, bani proveniți din fonduri europene. Ce a urmat după, cu întârzieri, reparații etc nu a mai fost treaba lui Mihai Tudose, dar podul există și utilitatea lui este indiscutabilă.

De altfel, și în calitate de ministru al Economiei în Guvernul Ponta, Mihai Tudose a înregistrat un succes: societățile din portofoliul ministerului au plătit impozite către stat cu până la 8 ori mai mult comparativ cu  anii precedenți.

Iată performanțele fiecărui guvern, atunci când vorbim de datoria externă a României, de la sfârșitul lui 2015 încoace, așa cum rezultă din datele BNR:

Guvernul Cioloș (noiembrie 2015 – ianuarie 2017)

Guvernul Dacian Cioloș a preluat o datorie externă totală de 90,9 miliarde de euro, înregistrată la finalul anului 2015. La sfârșitul mandatului său, în decembrie 2016, valoarea a urcat la 92,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o majorare de 1,6 miliarde de euro. În termeni procentuali, avansul a fost de 1,76%, puțin în comparație cu perioadele ulterioare.

Guvernele Grindeanu (ianuarie 2017 – iunie 2017)

La preluarea mandatului, în ianuarie 2017, Guvernul Grindeanu a moștenit datoria de 92,5 miliarde de euro, iar la finalul lunii iunie 2017, aceasta ajunsese la 94,26 miliarde de euro.

Creșterea datoriei externe în timpul Guvernului Grindeanu a fost de 1,76 miliarde de euro, echivalentul unui avans de 1,9%, un ritm ușor superior celui din perioada anterioară.

Guvernul Tudose (iunie 2017 – ianuarie 2018)

Guvernul Tudose, care a preluat în iunie 2017, a reușit să inverseze temporar tendința. Potrivit datelor din ianuarie 2018, datoria externă totală a scăzut cu 651 de milioane de euro față de decembrie 2017, și cu aproape un miliard de euro față de începutul mandatului, ajungând la 93,3 miliarde de euro.

Reducerea din timpul mandatului de premier al lui Tudose a fost de 0,96 miliarde de euro, ceea ce a însemnat un minus de 1,02%.

Această scădere rămâne singura abatere negativă din ultimii 10 ani a datoriei externe, punctează ziare.com

Guvernul Dăncilă (ianuarie 2018 – noiembrie 2019)

Cu Guvernul Viorica Dăncilă, dinamica datoriei a intrat într-o nouă fază. La începutul mandatului, în ianuarie 2018, soldul era de 93,3 miliarde de euro, iar la sfârșitul lunii noiembrie 2019, acesta a sărit la 107,152 miliarde de euro.

Creșterea absolută a fost de 13,852 miliarde de euro, adică un avans procentual de 14,85%.

Această majorare considerabilă a fost influențată de politici bugetare expansioniste, de creșteri salariale și de pensii care au mărit necesarul de finanțare, dar și de un context extern favorabil care a permis accesul la împrumuturi ieftine. Este primul mandat în care datoria a depășit pragul simbolic de 100 de miliarde de euro, marcând o schimbare de scară.

Guvernul Orban (noiembrie 2019 – decembrie 2020)

Preluând de la Dăncilă, Guvernul condus de Ludovic Orban a moștenit o datorie de 107,152 miliarde de euro la finele lunii noiembrie 2019.

În decembrie 2020, la finalul mandatului, datoria crescuse la 125,4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un salt de 18,248 miliarde de euro, adică 17,03%.

Această perioadă a fost marcată de izbucnirea pandemiei de COVID-19, care a determinat guvernul să apeleze la fonduri externe masive pentru a susține sistemul de sănătate și a compensa scăderea activității economice.

Guvernul Cîțu (decembrie 2020 – noiembrie 2021)

Florin Cîțu a preluat guvernarea în decembrie 2020, cu datoria externă totală la 125,4 miliarde de euro, iar la finele lunii noiembrie 2021, aceasta ajunsese la 133,2 miliarde de euro.

Creșterea absolută a fost de 7,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un procent de 6,22%.

Deși ritmul a fost mai moderat decât în mandatul anterior, creșterea a rămas constantă, pe fondul continuării investițiilor publice și al derulării programelor de redresare economică post-pandemie. În această perioadă, România a beneficiat și de primele tranșe din Planul Național de Redresare și Reziliență, care au adus fonduri europene și sub formă de împrumuturi, nu doar granturi, contribuind suplimentar la creșterea datoriei.

Guvernul Ciucă (noiembrie 2021 – iunie 2023)

Sub conducerea lui Nicolae Ciucă, datoria externă totală a cunoscut o accelerare puternică. La finalul lunii noiembrie 2021, nivelul era de 133,2 miliarde de euro, iar la sfârșitul lunii iunie 2023 s-a ridicat la 159,233 miliarde de euro.

Aceasta înseamnă o creștere de 26,033 miliarde de euro, echivalentul unui avans procentual de 19,54%.

De asemenea, în mandatul lui Nicolae Ciucă, creșterea ratelor dobânzilor la nivel internațional a făcut ca serviciul datoriei să devină mai costisitor.

Primul mandat Ciolacu (iunie 2023 – decembrie 2024)

Guvernul Ciolacu 1 a preluat în iunie 2023 o datorie de 159,233 miliarde de euro, iar la sfârșitul lunii decembrie 2024, aceasta a explodat la 203,575 miliarde de euro.

Creșterea absolută a fost de 44,342 miliarde de euro, iar procentual de 27,85%.

Această evoluție a fost determinată de o combinație de factori: investiții masive în infrastructură, absorbția accelerată a fondurilor europene sub formă de prefinanțări și împrumuturi și majorarea cheltuielilor bugetare.

În plus, costurile de finanțare au rămas la cote înalte, iar soldul extern a depășit pentru prima dată pragul de 200 de miliarde de euro.

Guvernul Ciolacu 2 (decembrie 2024 – mai 2025)

După realegerea cabinetului Ciolacu, în decembrie 2024, datoria era de 203,575 miliarde de euro, iar la finalul lunii mai 2025 a urcat la 209,45 miliarde de euro, însemnând o creștere de 5,875 miliarde de euro, adică 2,89%.

Acest ritm a fost mai lent decât în mandatul anterior, dar tendința de creștere a persistat.

Guvernul Bolojan (decembrie 2024 – aprilie 2026)

Ulterior, Guvernul condus de Ilie Bolojan, care a preluat conducerea în iunie 2025, a înregistrat o nouă majorare a datoriei externe: de la 212,373 miliarde la finalul lui iunie 2025 până la 229,5 miliarde de euro în aprilie 2026. Conform calculelor, între iunie 2025 și aprilie 2026 creșterea a fost de 17,127 miliarde de euro, ceea ce corespunde unui procent de 8,06%.