Social
Stagiul contributiv și perioada asimilată la pensie. Care este diferența și când contează pentru pensionarea anticipată
Românii care se apropie de vârsta pensionării trebuie să facă diferența între stagiul contributiv și perioada asimilată, deoarece cele două categorii nu au același rol atunci când este vorba despre pensionarea înainte de împlinirea vârstei standard.
Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, intrată integral în vigoare la 1 septembrie 2024, face o distincție clară între perioadele în care s-au plătit contribuții la sistemul public de pensii și anumite intervale care sunt recunoscute de lege la stabilirea pensiei, chiar dacă nu au presupus plata efectivă a contribuțiilor.
Ce înseamnă stagiul de cotizare contributiv
Stagiul de cotizare contributiv reprezintă perioada pentru care s-au datorat și, după caz, s-au plătit contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
Acesta este deosebit de important pentru persoanele care vor să beneficieze de pensia anticipată, deoarece pentru deschiderea acestui drept legea impune realizarea stagiului complet de cotizare contributiv.
Pensia anticipată poate fi acordată cu cel mult cinci ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, cu condiția realizării stagiului complet de cotizare contributiv prevăzut de lege.
Potrivit informațiilor, pe baza prevederilor în vigoare, stagiul complet de cotizare contributiv este de 35 de ani pentru femei și bărbați, însă pentru fiecare persoană condițiile trebuie raportate la luna și anul nașterii, conform anexei nr. 5 la Legea 360/2023.
Ce sunt perioadele asimilate
Perioadele asimilate sunt intervale în care persoana nu a plătit contribuții de asigurări sociale, dar pe care legea le recunoaște la stabilirea drepturilor de pensie.
Printre acestea se numără:
- perioada studiilor universitare urmate la zi sau cu frecvență, în condițiile prevăzute de lege și cu absolvirea acestora;
- perioada în care o persoană a efectuat serviciul militar obligatoriu;
- anumite perioade în care s-au acordat indemnizații de asigurări sociale;
- concediul pentru incapacitate temporară de muncă provocată de accidente de muncă sau boli profesionale, în condițiile prevăzute de lege;
- concediul pentru creșterea copilului, în condițiile stabilite de legislația pensiilor.
Important este că existența unor astfel de perioade în istoricul unei persoane nu înseamnă automat că acestea pot înlocui anii de contribuție efectivă necesari pentru pensionarea anticipată.
Casa Națională de Pensii Publice precizează că, pentru stabilirea stagiului complet de cotizare contributiv necesar pensiei anticipate, anumite perioade asimilate, printre care studiile universitare și serviciul militar, nu sunt luate în calcul.
O excepție importantă: concediul pentru creșterea copilului
Există însă o situație importantă de care trebuie ținut cont.
Perioada în care o persoană a beneficiat, începând cu 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creșterea copilului este considerată perioadă asimilată, dar este luată în calcul la stabilirea stagiului minim și a stagiului complet de cotizare contributiv, în condițiile legii.
Prin urmare, nu toate perioadele asimilate sunt tratate identic atunci când se verifică îndeplinirea condițiilor pentru pensionare.
Studiile și armata pot conta la pensie, dar nu în același mod
Facultatea și serviciul militar pot fi recunoscute ca perioade asimilate și pot contribui la stabilirea cuantumului pensiei prin punctajul aferent.
Ele nu pot însă suplini, ca regulă, anii de contribuție efectivă care lipsesc atunci când se verifică îndeplinirea condiției pentru pensia anticipată. CNPP precizează explicit că aceste perioade pot fi valorificate la pensia pentru limită de vârstă, dar sunt excluse de la determinarea stagiului complet de cotizare contributiv necesar pentru pensia anticipată.
După îndeplinirea stagiului complet contributiv, anumite perioade asimilate pot avea însă un rol în stabilirea stagiului suplimentar luat în calcul pentru pensia anticipată. CNPP arată că perioada de până la cinci ani realizată peste stagiul complet contributiv poate cuprinde, în condițiile legii, stagii contributive, perioade asimilate și perioade necontributive recunoscute ca stagii de cotizare.
Așadar, pentru cine urmărește pensionarea anticipată, simplul calcul al tuturor anilor recunoscuți la pensie nu este suficient. Este necesar să se verifice separat câți ani reprezintă efectiv stagiu contributiv și câți sunt perioade asimilate sau necontributive.
Cum influențează perioadele asimilate valoarea pensiei
Faptul că o perioadă nu este considerată stagiu contributiv nu înseamnă că ea este ignorată complet la stabilirea pensiei.
Perioadele asimilate pot fi valorificate la calculul pensiei și pot contribui la numărul total de puncte, potrivit regulilor prevăzute de Legea 360/2023.
În schimb, punctele de stabilitate sunt legate de perioadele de cotizare contributivă. Legea prevede acordarea unor puncte suplimentare pentru anii de contribuție care depășesc anumite praguri: între 25 și 30 de ani, între 30 și 35 de ani și pentru perioada care depășește 35 de ani de cotizare contributivă.
Prin urmare, atunci când o persoană își verifică situația în vederea pensionării, este important să nu confunde stagiul total de cotizare cu stagiul contributiv necesar pentru pensionarea anticipată.
CNPP subliniază, de altfel, că stagiul de cotizare, în sens larg, include stagiul contributiv, perioadele asimilate și perioadele necontributive recunoscute de lege.
Pentru cei care vor să afle dacă îndeplinesc condițiile pentru pensia anticipată, calculul trebuie făcut în funcție de situația individuală, de luna și anul nașterii și de istoricul exact al perioadelor de contribuție.
Social
Tinerii cu salarii de până la 4.000 de lei ar putea primi bani pentru chirie
Tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani, care câștigă cel mult 4.000 de lei net pe lună, ar putea primi de la stat bani pentru chirie. Un proiect de lege depus în Parlament propune acordarea unui sprijin lunar de până la 600 de lei, în funcție de orașul în care se află locuința închiriată.
Pentru tinerii care locuiesc în Brăila, ajutorul propus ar putea ajunge la 400 de lei pe lună, dacă inițiativa legislativă va fi adoptată și va intra în vigoare.
Proiectul îi vizează pe tinerii angajați cu vârste între 18 și 29 de ani, care au un venit salarial net lunar de cel mult 4.000 de lei.
Până la 600 de lei pentru chirie
Valoarea sprijinului ar urma să fie stabilită în funcție de localitatea în care se află locuința închiriată.
Astfel, proiectul prevede:
- 600 de lei pe lună pentru chiriașii din București și Cluj-Napoca;
- 500 de lei pe lună pentru cei din Constanța, Brașov, Sibiu, Craiova, Târgu Mureș, Iași, Timișoara și Oradea;
- 400 de lei pe lună pentru locuințele din celelalte localități, categorie în care intră și municipiul Brăila.
Pentru a beneficia de acest sprijin, tinerii ar trebui să aibă un contract de închiriere încheiat pentru cel puțin șase luni și înregistrat conform prevederilor legale. De asemenea, beneficiarul ar trebui să aibă domiciliul sau reședința în locuința închiriată.
Ce alte condiții ar trebui îndeplinite
Potrivit proiectului, beneficiarii nu ar trebui să dețină o locuință în proprietate și nu ar putea locui într-o locuință socială, de serviciu sau destinată tinerilor.
De asemenea, locuința nu ar putea fi închiriată de la soț, soție sau de la rude, inclusiv rude prin alianță, până la gradul al IV-lea.
Inițiativa prevede și o reducere de 50% pentru transportul public local, metropolitan și integrat, precum și pentru abonamentele feroviare nominale de navetă. În anumite condiții, de aceste facilități ar putea beneficia și tinerii care lucrează part-time și urmează cursurile unei instituții de învățământ acreditate.
Măsurile ar putea fi acordate pentru o perioadă cumulată de cel mult 36 de luni.
Deocamdată, însă, este vorba doar despre un proiect de lege depus în Parlament. Tinerii nu pot solicita în prezent aceste ajutoare, deoarece inițiativa trebuie să parcurgă procedura parlamentară și să fie adoptată înainte de a putea intra în vigoare.
Social
Se poate cere ajutorul pentru încălzire și după începerea sezonului rece. Ce trebuie făcut pentru a beneficia de sprijin
Românii cu venituri mici pot solicita ajutorul pentru încălzirea locuinței chiar dacă sezonul rece a început deja. Pentru a beneficia de sprijin începând din luna noiembrie, cererile trebuie depuse până la data de 20 noiembrie 2026, inclusiv. Cei care depun documentele după acest termen vor primi, dacă îndeplinesc condițiile legale, ajutorul începând din luna următoare.
Ajutorul pentru încălzirea locuinței se acordă în sezonul rece 2026-2027, în perioada 1 noiembrie 2026 – 31 martie 2027, familiilor și persoanelor singure care au venituri reduse și nu dețin bunuri care le-ar putea exclude de la acordarea sprijinului.
Potrivit Legii nr. 226/2021, termenul obișnuit pentru depunerea solicitărilor este 15 octombrie. Totuși, legislația permite depunerea dosarelor și după această dată, inclusiv pe parcursul sezonului rece.
Până când se poate depune cererea pentru a primi ajutorul din noiembrie
Data la care este înregistrată cererea influențează perioada pentru care se acordă sprijinul financiar.
Conform articolului 17 din Legea nr. 226/2021, persoanele care depun documentele până pe data de 20 a lunii, inclusiv, pot beneficia de ajutor începând cu luna respectivă. Dacă solicitarea este înregistrată după această dată, dreptul se stabilește, de regulă, din luna următoare.
Astfel, pentru sezonul rece actual, există două situații:
- Dosar depus până pe 20 noiembrie 2026: ajutorul poate fi acordat din noiembrie până în martie 2027, pentru toate cele cinci luni.
- Dosar depus după 20 noiembrie: sprijinul se acordă începând din decembrie 2026, pentru cele patru luni rămase din sezonul rece.
Ajutorul se acordă pentru un singur sistem de încălzire, respectiv cel utilizat ca sursă principală în locuință. Sunt eligibile persoanele care se încălzesc cu gaze naturale, energie electrică, energie termică furnizată în sistem centralizat sau combustibili solizi și petrolieri.
Cine poate primi ajutorul de la stat pentru încălzire
Pentru sezonul rece 2026-2027, plafonul de venit este de 1.386 de lei net lunar pentru fiecare membru al familiei și de 2.053 de lei în cazul persoanelor singure.
Valoarea sprijinului nu este aceeași pentru toți beneficiarii. Aceasta se calculează în funcție de venitul net lunar și de sistemul de încălzire utilizat.
În cazul ajutorului pentru încălzire, compensarea poate acoperi între 10% și 100% din valoarea de referință, în funcție de veniturile beneficiarului. Pentru persoanele cu cele mai mici venituri, sprijinul poate ajunge la nivelul maxim prevăzut de lege.
Nu sunt însă eligibile toate persoanele care se încadrează în plafoanele de venit. Legea prevede și o listă de bunuri și proprietăți care pot duce la pierderea dreptului la ajutor.
Printre acestea se numără:
- Deținerea unei alte clădiri sau a unui alt spațiu locativ în afara locuinței de domiciliu.
- Deținerea unui teren intravilan care depășește 1.200 de metri pătrați în mediul urban sau 2.500 de metri pătrați în mediul rural, cu excepțiile prevăzute de lege.
- Deținerea unui autovehicul cu o vechime mai mică de 10 ani, cu anumite excepții, sau a mai multor autovehicule mai vechi de 10 ani.
- Deținerea unor ambarcațiuni precum șalupe, bărci cu motor sau iahturi.
- Deținerea unor conturi bancare sau depozite ale căror sume depășesc de trei ori câștigul salarial mediu brut prevăzut de legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Ce bani pot primi românii pentru încălzirea locuinței
Pe lângă ajutorul pentru încălzire, persoanele eligibile pot solicita și suplimentul pentru energie, care se acordă lunar, pe tot parcursul anului, nu doar în sezonul rece.
Cuantumul suplimentului diferă în funcție de sursa de energie utilizată:
- 30 de lei pe lună pentru energia electrică;
- 10 lei pe lună pentru gazele naturale;
- 10 lei pe lună pentru energia termică;
- 20 de lei pe lună pentru combustibili solizi și/sau petrolieri.
În situația în care energia electrică este singura sursă de energie utilizată, suplimentul este de 70 de lei pe lună.
Suplimentul pentru energie poate fi solicitat împreună cu ajutorul pentru încălzire sau separat, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.
Unde se depun actele și ce documente sunt necesare
Cererile și declarațiile pe propria răspundere se depun la primăria localității în care se află locuința solicitantului. Documentele pot fi depuse direct de beneficiar sau prin intermediul asociației de proprietari ori de locatari.
Dosarul trebuie să conțină cererea și declarația pe propria răspundere privind componența familiei, veniturile realizate, bunurile deținute și sistemul de încălzire utilizat.
În funcție de situație, primăria poate solicita:
- Actele de identitate ale membrilor familiei;
- Documente privind veniturile realizate;
- Acte care dovedesc dreptul de proprietate sau de folosință asupra locuinței;
- Factura de gaze, energie electrică sau energie termică, după caz.
Ajutorul se acordă în baza unei dispoziții emise de primar, prin care sunt stabilite cuantumul și perioada pentru care beneficiarul primește sprijinul financiar.
Pentru încălzirea cu gaze naturale, energie electrică și energie termică în sistem centralizat, ajutorul se scade din factura lunară. În cazul combustibililor solizi și petrolieri, suma aferentă sezonului rece sau lunilor rămase se acordă integral, într-o singură tranșă, în luna decembrie.
Prin urmare, persoanele care îndeplinesc condițiile de venit și de eligibilitate, dar nu au depus încă dosarul, mai au posibilitatea să solicite sprijinul. Pentru a beneficia de ajutor începând din noiembrie, cererea trebuie înregistrată la primărie cel târziu pe 20 noiembrie 2026.
CELE MAI CITITE
