Social
Cât timp se suspendă permisul de conducere pentru neacordare de prioritate
Neacordarea priorității este una dintre abaterile pentru care șoferii pot rămâne fără permis, chiar dacă în urma manevrei nu se produce niciun accident. Codul rutier prevede sancțiuni diferite în funcție de situație, iar dacă abaterea provoacă un accident cu pagube materiale, perioada de suspendare crește.
Regulile se aplică atât în cazul priorității acordate altor vehicule, cât și în cazul pietonilor care traversează regulamentar.
60 de zile de suspendare pentru neacordarea priorității
Șoferii care nu acordă prioritate unui vehicul care are acest drept riscă o amendă din clasa a III-a și suspendarea permisului pentru 60 de zile.
Aceeași sancțiune este prevăzută și pentru neacordarea priorității pietonilor. Este vorba despre pietonii care sunt angajați regulamentar în traversarea drumului prin locuri special amenajate și semnalizate, atunci când aceștia se află pe sensul de deplasare al vehiculului.
Un aspect important este că suspendarea de 60 de zile poate fi aplicată fără ca neacordarea priorității să provoace un accident.
În 2026, amenda pentru această faptă, încadrată la clasa a III-a de sancțiuni, este cuprinsă între 1.297,50 și 1.730 de lei.
90 de zile dacă neacordarea priorității provoacă un accident
Situația se schimbă atunci când neacordarea priorității duce la un accident rutier.
Dacă accidentul se soldează exclusiv cu pagube materiale, sancțiunea este mai severă: șoferul riscă amendă din clasa a IV-a și 90 de zile de suspendare a dreptului de a conduce.
În acest caz, amenda poate fi cuprinsă între 1.946,25 și 4.325 de lei.
Pentru această situație există și obligația susținerii testului de verificare a cunoașterii regulilor de circulație până la expirarea perioadei de suspendare. Neprezentarea la test sau nepromovarea acestuia duce la prelungirea suspendării cu încă 30 de zile.
Ce se întâmplă dacă accidentul are victime
În cazul în care accidentul produs prin încălcarea regulilor de prioritate se soldează cu rănirea unei persoane sau cu un deces, situația juridică este diferită.
Suspendarea de 90 de zile prevăzută pentru accidentele cu pagube materiale nu se aplică automat atunci când există victime. Permisul poate fi reținut, iar măsurile care urmează depind de circumstanțele accidentului și de soluția stabilită în cadrul procedurilor legale.
Prin urmare, existența unei persoane rănite nu înseamnă automat că șoferul va primi o anumită perioadă fixă de suspendare.
Cât timp mai poate conduce șoferul după reținerea permisului
Reținerea permisului nu înseamnă neapărat că șoferul nu mai poate conduce din acel moment.
În cazul sancțiunii pentru neacordarea priorității care atrage suspendarea de 60 de zile, se poate elibera o dovadă înlocuitoare cu drept de circulație pentru 15 zile.
Suspendarea începe după expirarea dovezii sau mai devreme, dacă șoferul decide să o depună la poliția rutieră.
Astfel, neacordarea priorității nu este o abatere care se rezumă doar la o amendă. În funcție de împrejurări, șoferul poate rămâne fără dreptul de a conduce pentru 60 sau 90 de zile.
Social
Tinerii cu salarii de până la 4.000 de lei ar putea primi bani pentru chirie
Tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani, care câștigă cel mult 4.000 de lei net pe lună, ar putea primi de la stat bani pentru chirie. Un proiect de lege depus în Parlament propune acordarea unui sprijin lunar de până la 600 de lei, în funcție de orașul în care se află locuința închiriată.
Pentru tinerii care locuiesc în Brăila, ajutorul propus ar putea ajunge la 400 de lei pe lună, dacă inițiativa legislativă va fi adoptată și va intra în vigoare.
Proiectul îi vizează pe tinerii angajați cu vârste între 18 și 29 de ani, care au un venit salarial net lunar de cel mult 4.000 de lei.
Până la 600 de lei pentru chirie
Valoarea sprijinului ar urma să fie stabilită în funcție de localitatea în care se află locuința închiriată.
Astfel, proiectul prevede:
- 600 de lei pe lună pentru chiriașii din București și Cluj-Napoca;
- 500 de lei pe lună pentru cei din Constanța, Brașov, Sibiu, Craiova, Târgu Mureș, Iași, Timișoara și Oradea;
- 400 de lei pe lună pentru locuințele din celelalte localități, categorie în care intră și municipiul Brăila.
Pentru a beneficia de acest sprijin, tinerii ar trebui să aibă un contract de închiriere încheiat pentru cel puțin șase luni și înregistrat conform prevederilor legale. De asemenea, beneficiarul ar trebui să aibă domiciliul sau reședința în locuința închiriată.
Ce alte condiții ar trebui îndeplinite
Potrivit proiectului, beneficiarii nu ar trebui să dețină o locuință în proprietate și nu ar putea locui într-o locuință socială, de serviciu sau destinată tinerilor.
De asemenea, locuința nu ar putea fi închiriată de la soț, soție sau de la rude, inclusiv rude prin alianță, până la gradul al IV-lea.
Inițiativa prevede și o reducere de 50% pentru transportul public local, metropolitan și integrat, precum și pentru abonamentele feroviare nominale de navetă. În anumite condiții, de aceste facilități ar putea beneficia și tinerii care lucrează part-time și urmează cursurile unei instituții de învățământ acreditate.
Măsurile ar putea fi acordate pentru o perioadă cumulată de cel mult 36 de luni.
Deocamdată, însă, este vorba doar despre un proiect de lege depus în Parlament. Tinerii nu pot solicita în prezent aceste ajutoare, deoarece inițiativa trebuie să parcurgă procedura parlamentară și să fie adoptată înainte de a putea intra în vigoare.
Social
Părinții care revin mai devreme la serviciu ar putea primi indemnizația de creștere a copilului în continuare
Un proiect de lege depus în Parlament de patru parlamentari PNL propune majorarea stimulentului de inserție acordat părinților care se întorc la serviciu înainte de încheierea concediului pentru creșterea copilului. Dacă inițiativa va fi adoptată, aceștia ar putea primi un stimulent egal cu indemnizația de creștere a copilului pe care ar fi încasat-o dacă rămâneau în concediu.
În prezent, părinții care revin la serviciu înainte ca bebelușul să împlinească șase luni beneficiază de un stimulent de inserție de 1.500 de lei pe lună. Cei care se întorc ulterior primesc 650 de lei, în condițiile în care indemnizația medie pentru creșterea copilului este de aproximativ 4.000 de lei.
Inițiatorii proiectului consideră că diferența dintre cele două sume îi determină pe mulți părinți să amâne revenirea în activitate, chiar dacă și-ar dori să se întoarcă mai devreme la muncă.
Ce prevede proiectul de lege
Propunerea legislativă urmărește modificarea articolului 7 din OUG 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.
Astfel, părinții care obțin venituri impozabile în perioada în care ar fi avut dreptul la concediul de creștere a copilului ar urma să primească un stimulent de inserție egal cu indemnizația lunară.
Proiectul mai prevede menținerea stimulentului de 650 de lei după împlinirea vârstei de doi ani a copilului, respectiv trei ani în cazul copiilor cu dizabilități. Plata ar continua până când copilul împlinește trei ani, respectiv patru ani în cazul celor cu dizabilități.
Inițiativa a fost depusă de senatoarea Gabriela Horga și deputații Raluca Turcan, Robert Sighiartău și Ionel Bogdan.
Când ar putea intra în vigoare noile prevederi
Inițiatorii susțin că măsura ar putea încuraja revenirea părinților pe piața muncii și ar reduce perioada în care aceștia întrerup activitatea profesională pentru a-și crește copiii.
Potrivit comunicatului PNL, România se confruntă cu o scădere accentuată a natalității. În 2025 s-au născut 145.725 de copii, cel mai mic număr înregistrat din 1930 până în prezent.
Proiectul prevede că noile reguli ar urma să se aplice începând cu anul următor publicării legii în Monitorul Oficial. Până atunci, părinții beneficiază de stimulentele stabilite de legislația actuală.
CELE MAI CITITE
