După cum la fel de relevant este modul organizat în care se lucra, "barosanul" având grijă să fie mulţumiţi şi funcţionarii publici implicaţi direct în achiziţiile publice. La fel se practică şi la Brăila, dacă ţinem cont de "aerisirea" birourilor din CJ, după arestarea lui Gheorghe Bunea Stancu. Au picat pe capete după ce le-a picat jupânul şi DNA a cotrobăit prin dosarele CJ Brăila. Este uimitor însă că şi-acum, după ce au fost destructurate reţele întregi de crimă organizată, care patronau administraţiile locale, încă nu s-au potolit. Mai mult, acolo unde s-au liniştit apele, funcţionarii publici nu mai fac nimic. Cică le e frică de DNA. Nu, explicaţia este alta: nu mai fac nimic pentru că nu le mai iese nimic. Le e frică să mai ia şpagă şi-atunci preferă să sugrume toate afacerile, să pună beţe-n roate inţiativei private, mă refer, desigur, la antreprenorii serioşi, nu la ăştia de lasă lucrările neterminate sau chiar neîncepute.
În acest context, stau şi mă întreb cine au fost primii care-au introdus aceste practici în relaţia oameni de afaceri - administraţii locale. Părerea mea este că aleşii - indiferent că vorbim de primari, preşedinţi de CJ, consilieri, deputaţi, senatori - au fost cei dintâi. Considerându-se probabil "tătucii" comunităţilor ce i-au ales, indivizii despre care vorbesc s-au gândit că trebuie să mănânce şi gura lor ceva, a "celor dragi", a partidului care i-a susţinut. Aşa s-a "spart gheaţa". Ce-a urmat ştim cu toţii, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local. La Brăila am văzut cum s-a făcut deszăpezirea, an de an, am văzut cum înghit plombele din asfalt milioane şi milioane de euro, am văzut ce s-a ales de investiţiile masive în sănătate, am văzut cum se papă banii pe programul "lapte-corn", am văzut cum s-au retrocedat case, terenuri, pieţe, am văzut cum se fac concesiunile, am văzut cum se trăieşte pe spatele maidanezilor, am văzut cum funcţionează mafia fierului vechi la vedere. Am văzut atâtea în aceşti 25 de ani, încât stau şi mă întreb cu ce discurs vor mai avea tupeul să ceară voturi candidaţii la localele de anul viitor? Ce liste pline de inşi care n-au deschis gura mandate întregi în miniparlamentele locale, dar vor din nou acolo, ca să mai tragă nişte sfori, să mai bage pe careva în faţă la ghişeu, vor mai scoate partidele? Inşi care nici n-au ajuns bine în CLM sau CJ şi şi-au "tras" imediat un contrăcţel cu autoritatea locală. Mărturisesc că nu sunt deloc optimistă cu privire la consistenţa listelor de "aleşi" de anul viitor, indiferent despre ce partid vorbim. Problema este însă alta: cum ar trebui procedat astfel încât SĂ SE TERMINE ODATĂ cu manevrele astea, care înseamnă frâne în calea antreprenorilor. Sincer, nu mă interesează că e Tancrad, Telbra, Concivia, Confort 2000, Vamed, Carroponte, Apan, Risk, Cioabă, Cloşcă sau alţii care or mai fi! Mă interesează ca TOŢI să aibă acces egal şi LEGAL la licitaţiile publice, fără manevre cu cei care întocmesc documentaţia, fără caiete de sarcini cu dedicaţie, fără înşelătorii, fără ameninţări, fără şantaj, fără şpăgi şi şmecherii. Şi după ce-au câştigat o licitaţie, să facă, frate, ce s-au angajat prin contract. Ei bine, aşa cum arată scena politică brăileană, vedeţi vreun posibil candidat care să reseteze relaţia mediu de afaceri - administraţie publică locală?
