Referendumul de duminică s-a desfăşurat în condiţiile unanim acceptate de părţile "combatante". Până duminică, USL s-a supus acestor reguli consfinţite de Curtea Constituţională, dar s-a răzgândit după aflarea rezultatelor: după ce au extins programul de vot 12 la 16 ore, liderii Uniunii au poruncit Curţii să ia în considerare rezultatele recensământului de anul trecut, pentru ca efectivul cu drept de vot să scadă suficient de mult, încât prezenţa la referendum să urce subit peste 50%, iar chestionarea populară să fie astfel validată. Deşi s-au bătut apoi cu palma peste gură, s-a dovedit că n-au învăţat nimic, continuând să-i desconsidere pe români, minţindu-i fără jenă pe faţă.
Să recapitulăm. Lansată la începutul lunii trecute, "lovitura de stat" a reuşit să parcurgă îngrijorător de "bine" câteva etape. La final, însă, socoteala USL nu s-a potrivit cu cea de la Biroul Electoral Central. De fapt, semnalul venise mult mai devreme, când Curtea Constituţională a decis că pentru validarea deciziei de suspendare a preşedintelui va fi nevoie de jumătate din numărul total al electorilor. Degeaba s-au răţoit Ponta, Iliescu şi ceilalţi la Institutul Naţional de Statistică şi la Curtea Constituţională, datele recensământului din octombrie 2011 tot în toamna anului viitor se vor termina de prelucrat, aşa cum era prevăzut, şi abia atunci vor deveni oficiale. Pentru comparaţie, prelucrarea datelor la precedentul recensământ, cel din martie 2002, pe cifrele căruia s-a bazat referendumul de duminică, a durat un an şi jumătate, până în iulie 2003. De atunci provine "bariera" celor 9,2 milioane de alegători necesari validării referendumului - e drept, ajustată superficial pe parcurs, de MAI.
Mai trebuie menţionat că, până acum, USL a sfidat în două rânduri recensământul de anul trecut: prima dată, când PSD a atacat în instanţă hotărârea de guvern privind organizarea întregii activităţi de înregistrare a locuitorilor României (procesul are următorul termen în septembrie), iar a doua oară când a mărit numărul mandatelor parlamentare pentru alegerile de la toamnă, deşi rezultatele preliminare arată o scădere a efectivului populaţiei. Săptămâna aceasta, cei de la USL s-au dat de ceasul morţii să oficializeze rezultatele recensământului pe care ei înşişi l-au contestat şi ignorat totodată. O atitudine oscilantă, nu doar pur infantilă, dar foarte periculoasă pentru imaginea şi prestigiul României.
Pe de altă parte, nu e nevoie de multă matematică pentru a observa că populaţia României nu s-a modificat cine ştie ce în ultimii zece ani. Ultimul recensământ s-a desfăşurat în interiorul graniţelor României, anul trecut găsindu-se numai 19 milioane de cetăţeni "acasă". În 2002, numărul lor era 21,6 milioane. Diferenţa ştim bine unde se află: în Italia şi Spania, cu precădere, dar şi în alte ţări europene, în Canada-SUA şi chiar în îndepărtata Australie. În toate aceste ţări au fost deschise secţii de vot, semn că autorităţile nu i-au scos din evidenţe pe cei plecaţi, aşa cum au insinuat iniţiatorii controversatului referendum - susţinând că doar 15,5 milioane puteau vota, şi nu 18 milioane de alegători. Mai mult, Crin Antonescu i-a jignit cumplit pe cei care nu au venit la referendum, atât pe absenţi, cât şi pe cei care nu pot vota. Doar despre participanţi spune Antonescu că trăiesc, că există, despre ceilalţi neputând afirma acelaşi lucru. Cu această răsunătoare palmă pe obrazul a aproximativ 13 milioane de români, fostul lider al PNL şi-a lepădat orice merit de a mai reprezenta poporul.
Determinarea fără margini de a salva ţara din ghearele monstrului Băsescu deja bate prea tare la ochi, mai ales că este vorba de nişte politicieni dintre care 10 la sută se zbat cu disperare să se salveze la rândul lor din ghearele DNA. Dar se apropie alegerile din toamnă şi cei 256 de risipitori de timp vor veni să ceară iarăşi ceva preţios de la alegători: un vot pentru un mandat în Parlamentul lărgit de USL, nu micşorat, cum ceruse populaţia la referendumul ignorat de aceiaşi 256. De reţinut un singur cuvânt pentru fiecare: demite-l!
