Vreau însă să sper că majoritatea tăcută, majoritatea umilită, majoritatea scuipată, chiar la propriu, cum s-a întâmplat la Brăila, acea majoritate care nu stă cu mâna-ntinsă la ajutoarele de stat, acea majoritate care vrea reguli respectate în mod egal de toată lumea, acea majoritate care cere competenţă în funcţiile de conducere cu impact major asupra comunităţilor, nu va depune armele. Nu este nevoie să iasă în stradă cu bâtele, să vandalizeze, să urle măscări şi să-şi arunce scuipaţii în toate părţile, aşa cum au făcut acei aşa-zişi "ultraşi" la Brăila. Pentru ca lucrurile să meargă înainte de la acest dramatic T zero, marcat de tragedia din Colectiv, este suficient să voteze. Dacă zecile de mii de oameni extraordinari care-au mărşăluit în stradă peste tot în ţară, susţinuţi de alţi zeci de mii, sute de mii sau milioane din străinătate, cetăţeni care chiar dacă n-au ieşit din case au rezonat cu cererile din Piaţa Universităţii, vor rămâne "deşteptaţi", această revoluţie ar putea fi ireversibilă. Bun. Pe cine votăm?, este o altă întrebare al cărei răspuns trebuie să-l aflăm fiecare din noi în doar câteva luni. Vin localele chiar în primăvara anului viitor!
Ei bine, înainte de înfiinţarea unor partide noi, curate, cele vechi au şansa să se reformeze. Cum?, veţi întreba. Din punctul meu de vedere este nevoie de democratizarea lor în interior. Cu organizarea de până acum, un om serios, tânăr sau cu experienţă, competent, cu un CV construit "pe bune", nu prin doctorate, facultăţi şi masterate cumpărate, n-avea nicio şansă să se afirme în oricare dintre partidele actuale. Mă refer la cei fără vechime, la cei proaspăt intraţi în politică. Fără pupincurism deşănţat, fără a fi "preş" în faţa liderilor locali sau centrali, fără "săpături" şi fără o "teşcherea" plină cu bani pentru partid, noii membri rămân, cu anii, la "şi alţii". Şi atunci de ce oamenii valoroşi s-ar înscrie într-un partid? Eu cred că activiştii de partid trebuie să simtă că măcar la alegerile interne au un cuvânt de spus şi că oricare dintre ei poate avea aspiraţii, fără a se teme de repercusiuni. Asta ar însemna că nu vor mai vota un ins indicat, oricum s-ar numi el, pentru funcţia de lider absolut. Mai concret, ar trebui încurajată competiţia reală în sânul partidelor. De exemplu, PSD Brăila are şansa să demonstreze că vrea să se reformeze. După cum se ştie, urmează alegeri pentru funcţia de preşedinte al social-democraţilor brăileni, după ce Mihai Tudose a devenit vicepreşedinte la nivel naţional. În acest context, sper că vom vedea măcar doi candidaţi, care vor prezenta propriile proiecte în faţa membrilor de partid şi cine va fi mai convingător va câştiga. În felul acesta, noul preşedinte va fi mai puternic, pentru că a câştigat o competiţie deschisă nu una impusă, dar va fi şi mai responsabil faţă de propriii membri de partid când i se va cere sprijinul, în chestiuni legale, desigur. La ora actuală, fiecare trage "pe turta lui", ca să zic aşa: primarii, consilierii, parlamentarii etc.
Apoi, partidele se pot reforma identificând cetăţeni oneşti şi competenţi, cărora liderii le pot lansa invitaţia de a se alătura unor proiecte concrete. Sincer, până acum s-au îngrămădit neinvitaţi o mulţime de rebuturi care abia aşteptau să le ajungă partidul la putere să devină şi ei mari şefi pe banii statului. Ce-au făcut după ce-au ajuns mari directori am văzut de 26 de ani.
Soluţii sunt! Doar că este nevoie de curaj. Apropo de curaj, aţi văzut măcar un lider al vreunui partid din Brăila care să se disocieze public de atitudinea aşa-zişilor protestatari plini de scuipaţi, opriţi de jandarmi să ia cu asalt domiciliul primarului? Ce s-a dorit? O mineriadă la Brăila? Tineri care cântau la chitară, scuipaţi de huligani, maşini vandalizate..., ce-i asta? În ce fel de oraş trăim? Cum este posibil ca NICIUN lider politic să nu scoată o vorbă? De ce nu cere nimeni identificarea vandalilor şi sancţionarea lor exemplară? Laşi, prea mulţi laşi în politică...
