Instanţa supremă a respins totodată şi cererea de acordare a cheltuielor judiciare făcută de intervenientele din dosar, verişoarele lui Voiculescu, Paraschiva Silaghi şi Mikaela Kallberg.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ieri, irevocabil, că Dan Voiculescu a făcut poliţie politică. Instanţa supremă a respins recursul senatorului împotriva hotărârii din februarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti prin care a fost menţinut verdictul dat de CNSAS în 2006 în acest sens.
Dan Voiculescu a susţinut, la audierile CNSAS din 2006, că dădea informaţii şi despre cetăţeni străini, fiind "obligat să câştige o pâine", potrivit documentelor depuse în instanţă. "Lucrând în comerţ exterior eram obligat să-mi câştig şi eu o pâine când mă întrebau de un cetăţean străin ce e cu el să spun ce ştiu despre el. Dar nici pe acela nu îl turnam în sensul de a-i face vreun rău. Despre români, după cum rezultă din toate dosarele şi din toate hârtiile acestea, nu am vorbit în viaţa mea. Nu era preocuparea mea. Preocuparea mea era comerţul exterior", se arată în documentul ce conţine redactarea audierii lui Dan Voiculescu la CNSAS.
Dan Voiculescu a dat informaţii despre străini, sportivi, rude
Potrivit deciziei CNSAS, conform căreia Dan Voiculescu a făcut poliţie politică, omul de afaceri ar fi fost recrutat ca informator în februarie 1970 cu numele conspirativ Mircea, când a "relatat verbal despre contactele şi schimburile de pachete între sportivi români şi cei străini (cu prilejul campionatelor de box din 1969), despre schimbările de valută, etc." şi apoi în Republica Socialistă Cehoslovacă, unde a însoţit ca translator echipele româneşti de hochei pe gheaţă.
Acelaşi document arată că Dan Voiculescu ar fi supravegheat şi ar fi dat informaţii despre mai mulţi cetăţeni străini, sportivi, rude sau parteneri de afaceri, iar în anul 1973 ar fi fost recrutat în reţeaua Directiva a III-a sub numele Felix. Astfel, "la data de 27.01.1974 se propune abandonarea informatorului Felix, motivată de primirea în PCR la data de 15.01.1974 şi de faptul că, la data respectivă, Directiva a III-a nu avea ca obiectiv concret pe lângă care să poată fi dirijat". În plus, se menţionează că, în ultima vreme, infomatorul "Felix" ar fi furnizat informaţii în S.I.G (supraveghere informativă generală)", se arată în decizia CNSAS.
