* valul de viitură provocat de ciclonul Boris ar putea ajunge pe sectorul brăilean al fluviului abia spre sfârșitul săptămânii viitoare, însă debitul prognozat, de circa 9.500 mc/s, nu ar fi în măsură să pună în pericol digurile din zona noastră * la un astfel de debit, cele mai multe sectoare de dig ar fi în faza I de apărare, cu apa intrată în zona dig-mal, și doar câteva, din zona Insulei Mari, ar ajunge în faza II de apărare, cu apa urcată până la un sfert din înălțimea taluzului * cel mai mare debit înregistrat în ultimii 20 de ani la Brăila a fost consemnat în iulie 2010, atunci ajungându-se la 15.180 mc/s, iar toate sectoarele de dig au rezistat și în acele condiții
După cantitatea urașă de precipitații adusă de ciclonul Boris în Europa Centrală și de Est, debitul Dunării este în continuă creștere, datorită aportului necontenit al afluenților din bazinul său hidrografic. Astfel, în contextul colectării apelor de pe întreg traseul său european, se așteaptă ca la intrarea pe sectorul românesc, în secțiunea Baziaș, debitul fluviului să atingă, în jurul datei de 25 septembrie, valoarea de de peste 9.000 metri cubi pe secundă, mult peste media multianuală a lunii septembrie, care este de circa 3.800 mc/s.
La Brăila, acest val de viitură este așteptat de la mijlocul săptămânii viitoare, însă responsabilii Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) dau asigurări că nu avem de ce să ne facem griji. Deocamdată, fluviul are pe sectorul brăilean un debit mic, ieri înregistrându-se valoarea de 2.640 mc/s, pentru astăzi fiind așteptată o creștere ușoară, de până la 2.810 mc/s. Până pe data de 25 septembrie, la Brăila, unde albia fluviului este mai lată și mai adâncă decât pe restul sectorului românesc, debitul prognozat ar urma să ajungă la 4.500 mc/s, cu un nivel înregistrat la Brăila de 206 centimetri. În atari condiții, problemele cauzate de creșterea Dunării ar fi fie inexistente, fie minore, după cum ne-a informat conducerea SGA Brăila, care a preciazat că abia de la un debit de 8.500 mc/s și un nivel de 450 cm, pe sectorul brăilean ar începe să intre în faza I de apărare doar câteva diguri, mai exact Filipoiu, Lungulețu și Gemenele, care apără Insula Mare a Brăilei, respectiv digul care apără municipiul și cel ce protejează compartimetul III al sectorului Călmățui - Gropeni - Chiscani. Faza I de apărare înseamnă că apa intră în sectorul dig - mal. Abia din faza II de apărare se poate vorbi despre o creștere semnificativă a apei, care ajunge la un sfert din înălțimea taluzului digurilor. La felul cum sunt realizate digurile în zona Brăilei, în faza a II-a se ajunge, pe sectoare precum Filipoiu sau Lungulețu din IMB, abia la debite care depășesc 9.500 mc/s. Rămâne de văzut dacă actuala undă de viitură provocată de ciclonul Boris va aduce pe Dunăre, la Brăila, astfel de debite...
Potrivit conducerii SGA, cel mai mare debit înregistrat la Brăila în ultimii 20 ani a fost de 15.180 mc/s, cu un nivel al fluviului de 714 cm, în data de 6 iulie 2010. Atunci, multe sectoare de dig au ajuns inclusiv în faza III de apărare, cu apa ajunsă la circa trei sferturi din înălțimea taluzului, dar chiar și așa n-au fost probleme, toate digurile făcând față presiunii urașe la care erau supuse.
”Salariații SGA Brăila monitorizează cursul de apa și digurile din administrare. Nu sunt probleme pe diguri. Lunar se efectuează lucrări de întreținere pe toate digurile din administrare”, a precizat ieri, pentru liniștea populației, Laura Satnoianu, directorul SGA Brăila.
