Şi nimeni nu părea interesat să vadă ce se întâmplă dincolo de uşa cabinetului în care funcţionau aceste comisii. Unii dintre pacienţi erau prea bolnavi să mai privească în ograda vecinilor, iar alţii, bolnavi închipuiţi, erau mult prea interesaţi să nu se ştie cum merg treburile. Dar despre ce comisii vorbim!?
Soarta fiecărui pensionar pe caz de boală depinde, practic, de un SINGUR medic. Indiferent dacă abia te mai ţii pe picioare sau... dacă poţi să te descurci să împachetezi frumos o "afecţiune" în câteva milioane de lei vechi sau ceva euro. Da, aţi înţeles bine, eşti la cheremul unui singur medic. Şi atunci, dacă eşti plin de boli şi trăieşti dintr-o pensie amărâtă de 400 de lei pe lună, ce poţi să faci? Te uiţi în jurul tău, vezi care este „preţul pieţei" şi, în funcţie de împrejurări, te descurci... sau nu. Dacă nu eşti în stare să agoniseşti într-un an câteva milioane sau ceva, acolo, care să foşnească printre referate, diagnostice, analize şi EKG-uri, eşti un om terminat. Să fie clar, nu vorbesc despre bolnavii închipuiţi, care îşi pot cumpăra diagnostice cu bani. Acolo e o altă poveste. Mă refer la miile de bolnavi „pe bune", care sunt nevoţi să ţină pasul cu mercurialul cabinetului de expertiză de care aparţin. Ei bine, dacă medicul respectiv vrea să îţi mai ia un grad de invaliditate, însemnând cam un sfert din pensia aia de doi bani, pentru că nu te-ai „simţit" să contribui şi tu la şpaga pe care se aştepta să o primească pe ziua respectivă şi ţi-ai permis să strici regulile casei, asta e! "Mori cu dreptatea în mână", s-a adeverit perfect de atâtea ori la Brăila. Pentru că, deşi puteai să conteşti decizia, şansele de izbândă, fără şpagă, erau minime la această comisie, unde, de atâta vreme, afacerea s-a derulat în... familie. Adică...puteai să o pârăşti, de exemplu, pe fina (Andreicuţ) la naşa (Boală)!?
Se putea "pârî" mai sus? Evident, cu dreptatea de partea ta şi cu jalba în proţap dădeai fuga la comisia medicală de contestaţii de la Galaţi. Şi? Ei bine, vă spun eu, din experienţă, tot nu se întâmpla nimic. Pentru că o mână spăla pe alta şi şpaga primită ajungea, prin intermediul şefei Serviciului de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă de la Brăila, şi la colegii de breaslă din judeţul vecin. Cam aşa se derula filmul cu un dosar de pensionare pe caz de boală, în condiţiile în care pacientul nu-şi permitea să „ungă" în niciun fel rotiţele acestui sistem atât de îmbolnăvit de... Boală.
Zilele trecute, mascaţii şi procurorii DNA au spart gaşca medicilor şpăgari de la Brăila. Poate a venit vremea să vadă ce se înâmplă şi la comisia medicală de contestaţii de la Galaţi, dacă tot s-a spart buba care îi băga în aceeaşi oală şi pe adevăraţii bolnavi şi pe pacienţii închipuţi, pensionaţi în funcţie de mita pe care o ofereau medicului "expert". Iar la ce dimensiuni ajunsese mita, aproape nici nu mai e cazul să facem calcule. Faptul că la percheziţiile domiciliare procurorii DNA au găsit 5 milioane de lei NOI (50 miliarde lei vechi) şi jumătate de kilogram de aur, spune tot.
