Că majoritatea drumurilor judeţene brăilene sunt pline de gropi o ştie toată lumea, fie din experienţă directă, fie din auzite. Şoselele din judeţul nostru sunt atât de prost întreţinute, încât au devenit legendare, în sens negativ, printre toţi şoferii din judeţele învecinate. Una e, însă, să ştii doar din poveştile altora că un drum e plin de gropi şi alta e să vezi cu ochii tăi cât de multe şi de mari sunt gropile respective. Brăileanul Ionuţ Bogdan a postat pe Facebook mai multe poze cu halul în care arată drumul judeţean ce leagă localităţile Bărăganu şi Tătaru. Imaginile sunt de-a dreptul de speriat până şi pentru cei care le privesc detaşat, pe monitorul calculatorului. Pentru şoferii nevoiţi să circule efectiv pe şoseaua respectivă ne putem imagina, aşadar, că situaţia e de-a dreptul tragică.
"Drumul acesta, în lungime de 9 km, nu a mai fost reabilitat de foarte mulţi ani. În 2013, au venit nişte lucrători de la drumuri, care au plombat gropile aruncând nişte pietriş, care nu a făcut decât să se împrăştie pe şosea sub roţile maşinilor. Vreau să vă spun că personal am stricat două maşini pe acest drum, plus că am văzut multe alte maşini care şi-au îndoit jantele, deoarece pur şi simplu nu ai pe unde să ocoleşti gropile", a scris Ionuţ Bogdan pe reţeaua de socializare.
Vestea bună pentru autorul respectivei postări este că drumul pe care circulă atât de des încât şi-a distrus două autoturisme urmează să intre la reparaţii prin plombări, în cadrul unei investiţii cu bani de la bugetul Consiliului Judeţean Brăila. Vestea proastă este că nu se ştie exact când vor fi programate lucrările şi dacă va avea cine să le execute.
Plombările încă aşteaptă avizul SEAP
După cum v-am informat într-un articol publicat în urmă cu circa trei săptămâni, anul acesta CJ a alocat un buget de zece ori mai mare decât în ultimii ani, pentru reparaţii drumuri judeţene. Astfel, dacă până acum, cât a fost preşedinte Gheorghe Bunea Stancu, se dădeau din vistieria judeţului doar câte 5 milioane de lei, anual, de data aceasta suma alocată se ridică la 50 milioane de lei. Reamintim că vicepreşedintele CJ, Viorel Mortu, declara că intenţia este ca, în doi - trei ani, să se aducă la standarde actuale cei 300 km de drumuri judeţene care în prezent se află în mare suferinţă.
Pentru anul în curs sunt programate reparaţii prin plombări pe trei şosele din administrarea CJ, printre care se află şi DJ 211B Tătaru - Bărăganu, despre care amintea brăileanul nemulţumit pe Facebook. Concret, este vorba despre turnarea de plombe pe o suprafaţă totală de 5.000 metri pătraţi, pe DJ 211B Tătaru - Bărăganu, de la kilometrul 0 la km 9 plus 500 m şi de plombarea a 10.000 pătraţi, pe DJ 202B Latinu - Gurguieţi - Sihleanu - Scorţaru Nou - Gemenele - Movila Miresii - Ţepeş Vodă - Urleasca, de la km 0 la km 34 plus 150 m (şi aceasta se numără printre cele mai nenorocite şosele de pe raza judeţului - n.n.). În fine, mai este programat pentru plombări DJ 211C Tătaru - Colţea - Chichineţu - Ciocile, pe două sectoare, km 0 - km 7 plus 250 şi km 14 plus 250 - km 17 plus 460. În total, pe acest drum se vor turna plombe pe o suprafaţă de 4.000 mp. Toate aceste lucrări de plombe asfaltice urmează să fie scoase la licitaţie prin Sistemul Electronic de Aghiziţii Publice (SEAP), pentru contractarea unei firme specializate. Deocamdată, documentaţia este în curs de validare pe SEAP, iar licitaţia propriu-zisă va fi programată la o dată ulterioară. Responsabilii Consiliului Judeţean spun că, din momentul în care s-a dat startul validării documentelor depuse pe SEAP, este o chestiune de câteva zile, maxim două săptămâni, până când se va putea face deschiderea de oferte.
Alte drumuri din judeţ urmează să intre în modernizare, prin turnare de covoare asfaltice. Este cazul, de exemplu, a DJ 255A, pe sectorul cuprins între intersecţia cu DN 23 şi localitatea Cotu Lung, mai exact de la km 26 până la km 30. Acesta va ajunge, însă, pe SEAP abia în luna august, ceea ce înseamnă că lucrările ar putea începe tocmai prin septembrie - octombrie, cu slabe şanse să fie finalizate până la sosirea iernii.
"Tancrad" şi numai "Tancrad"
Observăm, aşadar, că deşi a fost alocat un buget generos pentru reabilitarea şoselelor din judeţ, asfaltările propriu-zise mai au de aşteptat. La ora actuală încă se lucrează la întocmirea proiectelor tehnice, respectiv a documentelor necesare atribuirii lucrărilor. Deci, birocraţie...
Pe lângă toate aceste aspecte birocratice, mai intervine un factor ce ar putea încurca serios planurile actualei conduceri a CJ. O spune chiar preşedintele instituţiei, Ionel Epureanu, care, într-o discuţie purtată cu reporterul nostru, şi-a exprimat temerea că, deşi există bani pentru investiţii, este posibil ca lucrările să nu poată începe deoarece nu prea se găsesc firme care să poată acoperi un asemenea volum de lucrări. Mai exact, nu prea are cine să liciteze!
"Deocamdată, nu resimt o concurenţă reală şi o bătaie pe aceste contracte. Ar fi păcat să nu consumăm suma alocată pentru că nu are cine să facă lucrările", ne-a declarat Epureanu, care spune că ceea ce se întâmplă acum pe piaţa asfaltatorilor este efectul cumulat al politicii duse în ultimii ani de CJ. "Au fost mai mulţi ani cu investiţii sub minimul necesar pentru drumurile judeţene", afirmă Epureanu. Acesta mai spune că singura firmă care a rezistat pe piaţă în atari condiţii, "Tancrad" SRL Galaţi, este în prezent suprasolicitată, având atâtea lucrări, încât nu prea mai poate să le facă faţă. "Avem exemplul a ce se întâmplă în comunele brăilene. Mai toate comunele care au primit fonduri de investiţii în infrastructură, prin Ordonanţa 28, au contracte cu «Tancrad», iar unii primari se plâng că firma respectivă a cam început să eşaloneze lucrările, fiindcă e un volum prea mare de muncă", ne-a mai declarat preşedintele Ionel Epureanu.
Ce-i drept, faptul că "Tancrad" s-a întins mai mult decât poate duce se poate observa şi din felul cum decurg lucrurile în municipiul Brăila, mai exact la cele două sensuri giratorii construite recent pe Şos. Vizirului, în zona Kaufland, respectiv la intersecţia cu Şoseaua de Centuyră. În principiu, giratoriile sunt gata de vreo câteva săptămâni, însă "Tancrad" nu a turnat nici până acum ultimul strat de asfalt în zona celor două rondouri. În urmă cu o săptămână, directorul executiv al firmei gălăţene, Lucian Stanciu, ne declara că acel strat de uzură nu s-a putut pune din cauza vremii ploioase. "Imediat cum stă ploaia, ne apucăm de treabă!", afirma Stanciu. Pe parcursul săptămânii trecute nu a mai plouat, dar cu toate acestea niciun muncitor al "Tancrad" nu s-a arătat în cele două giratorii, iar gropile din zonă încă sunt pe poziţie.
Directorul Stanciu susţine, însă, că firma pe care o conduce nu are nicio problemă legată de forţa de muncă şi de parcul de utilaje. "Avem şi utilaje, şi oameni suficienţi pentru a ne ocupa de reparaţiile drumurilor judeţene. Mai ales în perioada asta, când proiectele mari, finanţate cu bani europeni, întârzie să apară, putem face faţă fără probleme lucrărilor scoase la licitaţie de Consiliul Judeţean. Deocamdată, aşteptăm ca lucrările în cauză să fie scoase pe SEAP, că încă nu a apărut niciuna. Bineînţeles, ne-ar conveni mai mult lucrările de covor asfaltic, decât reparaţiile prin plombări, fiindcă una e să torni un strat de asfalt compact şi alta e să pui asfalt în sutele de gropi de pe un sector de drum. Oricum, noi avem suficiente utilaje şi suficienţi oameni pentru a ne înscrie la licitaţie pentru aceste lucrări", ne-a declarat, la sfârşitul săptămânii trecute, Lucian Stanciu de la "Tancrad".
Problema e că, în afară de "Tancrad" nu prea mai există firme care să poată licita pentru asfaltarea drumurilor judeţene. Din 2006, de când, sub conducerea lui Bunea Stancu, pe atunci încă proaspăt preşedinte al CJ Brăila, a fost desfiinţată vechea "Drumuri şi Poduri" SA Brăila, acest sector a încăput, încet dar sigur, pe mâna gălăţenilor de la "Tancrad", nicio altă firmă nemaireuşind să se ridice suficient de mult pentru a face faţă unor lucrări de anvergură. Firme precum "Eltini" sau "Telbra", transformată mai nou în "Raptel Cons", au capacitatea de a efectua doar lucrări mici, la nivel de municipiu. La un moment dat, asfaltări făcea şi firma "Armax", însă aceasta a dispărut de pe piaţă în ultima perioadă.
Se pare că, mai nou, a luat fiinţă încă o firmă profilată pe asfaltări, patronată de consilierul judeţean Marcel Motoc, patronul "Promotas" Brăila. Conform unor surse din domeniu, aceasta ar opera o mică staţie de asfalt. Deocamdată, însă, firma lui Motoc nu are cum să contracteze lucrări cu CJ, deoarece patronul este consilier judeţean PSD şi ar intra în conflict de interese. Probabil acesta este motivul pentru care Marcel Motoc nu şi-a mai depus candidatura pentru încă un mandat la alegerile din luna iunie a acestui an.
