Cu o experiență de 48 de ani, farmacistul primar Ion Bobaru prepară și acum leacuri după rețete străvechi, multe din cea mai veche Farmacopee Română, tipărită la 1862 de brăileanul C.C. Hepites, cu aprobarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Practic, în cea mai veche farmacie din Brăila, farmacistul brăilean prepară leacuri la masa de lucru a lui Ion Faltis, aceeași de la 1897. Începând cu 2 februarie 2023, în fiecare joi, într-o rubrică dedicată, farmacistul Ion Bobaru va informa cititorii cu privire la folosirea corectă a plantelor medicinale, această binecuvântare pe care natura ne-a oferit-o tuturor.
Bolile aparatului digestiv, care are peste 9 m lungime, sunt printre cele mai frecvente afecțiuni de care suferă omul zilelor noastre. Cauzele sunt multiple, începând cu agenții patogeni, alimentația neregulată și deficitară, aditivii alimentari nelipsiți din materiile prime de natură vegetală sau animală, dar mai ales din alimentele procesate, stresul cotidian.
Principalele boli ale tubului digestiv sunt localizate la nivelul esofagului, stomacului, intestinelor.
Natura a fost darnică și în cazul acestor boli în a oferi remedii pentru tratarea lor.
Se folosesc, în tratarea afecțiunilor tubului digestiv, plante ce conțin, în principal, uleiurile volatile: busuioc, cimbru, mentă, roiniță. Alte plante folosite des ca leacuri în bolile aparatului digestiv sunt: rădăcina de obligeană, flori de salcâm, rădăcina de lemn dulce, frunze de iederă, flori de gălbenele, iarba de volbură, scoarța de stejar, varza, flori de mușețel, scoarța de crușin. Aceste plante le găsiți în magazinele cu produse naturiste. Pe unele le puteți cultiva sau le puteți recolta din flora spontană.
Din plantele medicinale menționate mai sus se pot prepara următoarele forme farmaceutice:
Pulbere, mai ales din rădăcini, scoarțe, semințe; Infuzia(opăreala) - se pretează pentru infuzie florile și frunzele; Decoct (fiertura) - se face din scoarțe, rădăcini, tulpini, semințe, fructe; Tinctură și Vin - se obțin din mai toate plantele menționate mai sus.
1. Afecțiuni ale esofagului
Disfagia. Se manifestă prin greutatea la înghițire a alimentelor cauzată de obstacole obstructive (de ex. carcinom esofagian sau tumori ale unor organe adiacente cum ar fi tiroida), sau tulburări de motilitate (spasm esofagian). Disfagia poate fi provocată mai mult de solide, dar există și o disfagie la lichide. Există și disfagie întâlnită la administrarea medicamentelor sub formă de comprimate sau drajeuri. De asemenea există și o disfagie de natură predominant emoțională, care se numește popular „nod în gât” (globus histericus).
Plante folosite: Iedera - se folosesc frunzele tinere sub formă de infuzie sau tinctură. Nalba - se folosesc rădăcinile sub formă de macerat. Maceratul este un ceai care se prepară prin infuzarea plantei în apă rece timp de 30 de minute.
Reflux gastroesofagian. Se caracterizează prin trecerea conținutului gastric, din stomac în esofag. Se numește popular și „jigăraie”. Din cauza acidității puternice a lichidului de reflux se poate produce o eroziune a esofagului și apariția diverticulilor (polipilor) esofagieni.
Plante folosite: rădăcina de obligeană, frunze tinere de iederă, flori de galbenele, flori de salcâm. Și o jumătate de linguriță bicarbonat de sodiu în puțină apă te poate scăpa de acest reflux.
2. Bolile stomacului
Gastrita și Boala ulceroasă. Sunt printre cele mai frecvente boli ale aparatului digestiv. Gastrita este o inflamație a mucoasei gastrice. Cauzele cele mai frecvente sunt alimentația haotică, neregulată, stresul, unele medicamente, băuturile spirtoase tari și infecția cu Helicobacter pylori. Netratată, gastrita se poate transforma în ulcer, care poate fi: ulcer gastric sau ulcer gastroduodenal.
Principalul simptom pentru ulcer este durerea. Ea este adesea localizată în epigastru (popular „capul pieptului”) și se atenuează la alimente sau antiacide. Durerea este descrisă ca o arsură, senzație de roadere sau de foame. Pentru tratamentul gastritei și a ulcerului se folosesc atât medicamente alopate, ca de exemplu inhibitori ai pompei de protoni, cum ar fi derivații omeprazolului sau ca terapii complementare preparate din plante medicinale. Pentru
tratamentul Helicobacter pylori care produce adesea ulcerul, în anul 2005, s-a primit premiul Nobel pentru medicină. Terapii complementare se fac cu varză, obligeană, lemn dulce, iederă, galbenele. Varza - Se recomandă sucul proaspăt de varză câte 300 ml./zi divizat în 3 reprize dimineața, prânz și seara. Obligeana - Se folosesc rădăcinile. Pulberea: ½ linguriță de 3 ori pe zi. Decoct: se administrează câte 3 căni pe zi. Lemnul dulce - Se folosesc rădăcinile. Pulberea: ½ linguriță de 3 ori pe zi. Decoct, 3 cești pe zi. Iedera - Infuzie din frunzele tinere câte 3 căni pe zi. Gălbenele - Se utilizează florile. Infuzia se administrează câte 3 căni pe zi.
3. Bolile intestinelor
Sindromul de colon iritabil debutează în deceniile al doilea și al treilea de viață. Debutul la vârsta adultă este rar. Simptomele apar de obicei la pacientul treaz și rareori în somn. Manifestările pot fi declanșate de stres sau de ingestia de alimente. Simptomele colonului iritabil sunt: durerea ameliorată de defecație, mucozități în scaun și senzația unei evacuări incomplete după defecație. Alte simptome adiacente: balonarea, borborismele. Sunt cunoscute două tipuri clinice ale sindromului colonului iritabil: unul diareic și altul constipant.
Îmbunătățirea sindromului de colon iritabil constă în alegerea unor alimente pe care bolnavul le tolerează, bogate în fibre alimentare. De asemenea folosirea unor uleiuri volatile din plantele aromatice menționate mai sus, datorită efectelor carminative de prevenire a formării gazelor intestinale care pot relaxa musculatura netedă a colonului și la unii pacienți ameliorează durerea determinată de crampe.
Se administrează câte 5 picături înainte de masă.
Farmacia FALTIS prepară un praf colonic pentru cele două tipuri de colon iritabil, diareic sau constipant, pe bază de argilă, extract de beladona, cărbune vegetal și ulei volatil din roiniță.
4. Diareea și constipația
Nici o funcție a corpului nu este mai variabilă și mai supusă influențelor externe decât defecația. Obiceiurile normale legate de defecație variază considerabil de la o persoană la alta, fiind modificate de vârstă, factori fiziologici individuali, profiluri alimentare, medicamente, influențe sociale și culturale.
Modificările frecvenței, consistenței sau volumului scaunului sau prezența sângelui, mucusului, puroiului sau materiilor grase, în exces, în scaun pot indica o stare patologică în exces. De aceea, în asemenea cazuri, este absolut necesar un control medical amănunțit.
Diareea este o stare patologică care se manifestă printr-o eliminare frecventă a unor materii fecale de consistență moale și volum crescut. Diareea poate fi infecțioasă, indusă de medicamente, legată de alimentație sau psihologică. Există și o „diaree a călătorului”, care apare de obicei în excursii, concedii. Această diaree este cauzată de stresul legat de călătorie, modificarea stilului obișnuit de viață, variațiile de climă și obiceiurile culinare. În trecut, diareea infecțioasă era foarte frecventă, mai ales în sezonul cald, cand nu existau suficiente frigidere, congelatoare sau vitrine frigorifice pentru păstrarea alimentelor.
Astăzi, o diaree de scurtă durată nu ar trebuie să ne îngrijoreze, iar pentru îndepărtarea ei sunt suficiente folosirea unor preparate din următoarele plante medicinale: roiniță, mentă, busuioc, cimbru, mușețel. Se folosesc părțile aeriene ale acestor plante (ramificațiile tinere nelignificate împreună cu frunze și flori).
Infuzia: se administrează câte 2 căni pe zi. Vinul: se administrează câte o lingură de 2 ori pe zi.
Constipația este o evacuare dificilă sau rară a materiilor fecale. Apare cu o frecvență mai mare la extremitățile vârstei: sugari și bătrâni. Constipația la bătrâni se datorează scăderii motilității intestinului gros din cauza înaintării în vârstă, dietei sărace în fibre, sedentarismului și utilizării medicamentelor care constipă.
Tratamentele naturiste cu: volbură, crușin. Volbura.Se folosesc părțile aeriene ale plantei.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi. Tinctura: o linguriță pe zi. Vinul: se administrează 50ml pe zi, toate acestea după masă.
Crușin. (Pațachina). Se folosește scoarța. Decoct: se administrează câte o cană seara.
Tinctura: câte o linguriță de 2 ori pe zi. Vinul: se administrează 50 ml. toate acestea seara la culcare.
Uleiul de ricin sau uleiul de parafină, în doze de 50 de grame, luate seara la culcare, se pot folosi, de asemenea, în combaterea constipației.
Dacă constipația este cronică se poate recurge la purgative drastice cu sulfat de magneziu (sarea amară) sau sulfat de sodiu, câte 30 de grame în doză unică.
Notă: Aceste recomandări nu substituie un consult medical de specialitate. Ele completează terapia medicală prescrisă de medicii curanți.
Informații despre procesarea plantelor medicinale sau alte preparate produse în laboratorul propriu, pot fi găsite la Farmacia Faltis din Brăila, Calea Galați nr. 29, tel. 0239615931, email : farmaciafaltis@yahoo.com. Preparatele farmaceutice proprii pot fi vizualizate pe site-ul farmaciei www.farmaciafaltis.ro. Farmacia deține “Certificat de bună practică farmaceutică pentru prepararea medicamentelor” acordat de Colegiul Farmaciștilor din Romania.
În numărul viitor: Tratamente naturiste în boala hemoroidală.
