Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Totul despre votul uninominal mixt

Cetatenii doresc o ruptura de clasa politica afectata de coruptie si spera ca reformarea acesteia se poate realiza prin votul dat pentru persoane si nu prin cel pentru liste de partid. Electoratul vrea sa stie ca este reprezentat de cel pe care l-a votat si ca acesta va raspunde direct in fata sa pentru performantele sale postelectorale. Dar ce pirghii de control va avea cetateanul in timpul mandatului oferit prin vot?
Practic, clasa politica romaneasca trebuie sa treaca de la "votul pe liste" la "votul uninominal". In democratiile incipiente, cum a fost si a noastra imediat dupa 1989, recursul la "votul de lista" are scopul de a structura si de a consolida partidele ca institutii politice vitale jocului democratic, pe de o parte, iar pe de alta, de a reprezenta cit mai fidel optiunile pentru toti jucatorii. La noi, din pacate, "votul de lista" a transformat partidele in organizatii clientelare in care membrii sint mai degraba la dispozitia liderilor de partid decit a alegatorilor. In analizele care urmeaza va vom prezenta, pe rind, varianta propusa de Asociatia Pro Democratia (cea a votului uninominal mixt), cu amendamentele ulterioare (cea asumata de Guvernul Tariceanu) si pe cea promovata de presedintele Traian Basescu (vot uninominal majoritar in doua tururi), varianta care reprezinta propunerea legislativa a PSD.
Exista 3 tipuri de sisteme electorale: majoritar, proportional si mixt.
Formula cea mai folosita este aceea a sistemului mixt. Asta inseamna alegerea a 50% dintre parlamentari in sistem majoritar uninominal, ceilalti urmind a fi alesi prin sistem proportional. Acesta este modelul propus de Asociatia Pro Democratia care prevede ca, daca intr-o circumscriptie se aleg zece reprezentanti, in prima etapa cinci sint alesi uninominal, iar celelalte cinci mandate se redistribuie partidelor, in functie de rezultatele obtinute de candidatii lor in prima etapa. Astfel, si cei clasati pe locurile doi sau trei vor intra in Parlament, dar dezavantajul este ca partidele bine clasate vor porni dintr-o pozitie privilegiata, primind mai multe voturi la redistribuire.
Reprezentarea majoritara, cum este cea sustinuta de Traian Basescu pe care o vom prezenta in editia urmatoare a cotidianului nostru reduce numarul de partide reprezentate in Parlament, creind un sistem cu doua partide mari care pot alterna la guvernare. Cea de a doua varianta este nedreapta cu partidele mici.
Proiectul initiat de Asociatia Pro Democratia a cunoscut modificari pe parcursul celor cinci luni de negocieri purtate mai intii cu reprezentantii PSD, PD si PNL, apoi si cu cei al PC si UDMR. "Ca in orice negociere, ceea ce a contat a fost identificarea numitorului comun. In iulie 2007 acesta parea gasit, caci cele trei partide si-au asumat proiectul si l-au introdus in Parlament. Dar toate modificarile realizate nu au afectat in nici un fel principiile care au stat la baza acestui sistem: votul in circumscriptii uninominale si reprezentarea proportionala", ne-a declarat analistul politic Cristian Pirvulescu, presedinte al Asociatiei Pro Democratia.

Caseta 1

Studiu de caz

Presupunind ca intr-o circumscriptie electorala trebuie alesi 10 reprezentanti, pe teritoriul circumscriptiei respective se constituie 5 colegii uninominale. In fiecare din aceste 5 colegii se alege un reprezentant, acesta fiind candidatul care obtine cel mai mare numar de voturi. Celelalte 5 mandate sint repartizate la nivelul circumscriptiei electorale dupa urmatorul algoritm:
- pentru fiecare partid in parte se insumeaza voturile obtinute de candidatii sai din toate cele 5 colegii uninominale si, in functie de rezultatul obtinut, se trece la urmatoarea etapa
- se stabileste numarul de mandate din cele 10 care ar trebui sa revina fiecarui partid politic (numai in functie de rezultatul obtinut)
- pentru fiecare partid in parte, din numarul de mandate care trebuie sa-i revina (din totalul celor 10), se scade numarul de mandate cistigat de candidatii sai la nivelul circumscriptiilor uninominale, rezultatul acestei operatiuni reprezentindu-l numarul de mandate de care partidul politic respectiv trebuie sa beneficieze dintre cele 5 care se atribuie la nivelul circumscriptiei
- pentru fiecare partid politic in parte, mandatele se atribuie acelor candidati care au obtinut cel mai mare numar de voturi la nivelul circumscriptiilor uninominale, din rindul candidatilor care au pierdut alegerile in circumscriptiile in care au candidat.

Caseta 2

Clasa politica actuala sufera de lipsa competitiei

Analistul politic Cristian Pirvulescu, presedinte al Asociatiei Pro Democratia, e de parere ca politicienii actuali sufera de lipsa competitiei. Acesta a precizat ca incompetenta politica sau lipsa de profesionalism sint consecintele intilnirii nefericite dintre sistemul proportional de lista si postcomunismul romanesc. Reformarea sistemului electoral ar putea asigura conditiile unei schimbari de atitudine.
Sistemul mixt asigura reprezentarea fiecarui vot pentru ca in democratie fiecare vot conteaza. "Sistemele au aparut in momente istorice diferite, raspunzind unor obiective diferite. In favoarea unora pledeaza traditia, in favoarea altora democratia. Sistemele mixte, cum este si cel initiat de Asociatia Pro Democratia, sunt, in ordine cronologica, cele mai recente, aparind imediat dupa al doilea razboi mondial ca raspuns la noile asteptari democratice. Germania a fost prima tara care a aplicat acest sistem in 1949. Republica de la Weimar se prabusise in 1933 in fata nazismului si datorita sistemului de partide creat dupa 1918 ca urmare a folosirii sistemului proportional de lista. In aceste conditii, pentru a nu cadea in cealalta extrema, Germania a inventat un nou sistem electoral. Se experimenta astfel o combinatie intre sistemul majoritar si cel proportional, rezultatele raminind insa proportionale. Si tocmai acesta e principalul avantaj al sistemului mixt: asigura reprezentarea democratica. El minimizeaza dezavantajele celor doua sisteme care l-au precedat, majoritar si proportional. Spre deosebire de sistemul majoritar, acesta permite si celor ce nu au votat cu cistigatorul sa fie reprezentati, si nu creeaza majoritati artificiale", a precizat Cristian Pirvulescu.
Pentru ca este o varianta de mijloc sistemul mixt nu prezinta dezavantaje majore. Dar, pentru adeptii sistemului majoritar sistemul nu e suficient de majoritar, iar pentru cei ai proportionalului nu e suficient de proportional. Sistemul mixt asigura o guvernare puternica, dar nu monopartita, dind mecanismului de control al guvernului suplete si eficacitate. "Sistemul majoritar cu doua tururi, cum este cel sustinut de presedintele Basescu, se foloseste doar in Franta, iar acolo presedintele Sarkozy l-a imputernicit deja pe 12 noiembrie pe primul ministru Fillon sa inceapa preparativele pentru a trece la un sistem mixt. Dupa Germania, variante ale sistemului mixt sint folosite in Italia, Ungaria, dar si in Scotia, Tara Galilor sau Irlanda de Nord, precum si in Irlanda. In Italia sistemul a contribuit la reformarea clasei politice in anii ’90, asigurind si o stabilitate nemaiintilnita guvernelor. Intr-o tara in care durata medie a unui guvern era de un an si trei luni, guvernul Berlusconi a avut cel mai lung mandat dupa 1946. In 2005, Berlusconi, pentru a impiedica o eventuala alternanta la guvernare, a schimbat sistemul la Camera Deputatilor. La Senat sistemul a ramas acelasi", a completat Cristian Pirvulescu.

Caseta 3

Votul uninominal este o necesitate

Mihai Tudose, deputat PSD considera ca prin trecerea la votul uninominal este depasita o anumita etapa in mediul politic, noul sistem urmind a asigura o legatura directa intre politician si alegator. "Sintem acuzati la gramada ca ne ascundem in spatele listelor. Eu consider ca votul uninominal este o necesitate. Mie nu mi-e frica de uninominal. De asemenea, nu cred nici in ideea care-i sperie pe toti, ca vom fi reprezentati de manelisti etc. Problemele care apar sint: cit de pregatita este societatea pentru acest pas, cit de usor vor fi formate majoritatile parlamentare. Apoi, nu cred ca in acest moment le este clar alegatorilor ce inseamna exact votul uninominal. Problema nu a fost suficient dezbatuta. Sintem cu totii de acord ca ne trebuie acest tip de vot, dar putini stiu de cite tipuri sint sistemele electorale. Evident ca aceasta varianta va apropia alegatorii de alesi", ne-a declarat Mihai Tudose.
Acesta a mai spus ca din pacate, in Romania nu functioneaza coalitiile si ca proiectul referitor la votul uninominal ar fi trebuit dezbatut in Parlament. "La noi coalitiile nu prea functioneaza. Asa s-a intimplat si in cazul Conventiei Democrate si in cel al Aliantei “DA”. Poate ca in viitor ne vom mai intelepti si noi si vom rezolva altfel lucrurile. Totusi, proiectul referitor la votul uninominal ar fi trebuit dezbatut in Parlament, nu asumat de Guvern sau ales prin referendum. Ideea e ca persoanele care vor veni la referendum si vor vota, vor vota pentru ideea de vot uninominal. Ce tip de vot va fi ales in cele din urma, este o alta discutie", a completat Mihai Tudose. Deputatul brailean a spus ca intre ales si alegator trebuie sa se ajunga la acel tip de relatie din democratiile consolidate unde exista principiul "Nu-ti place, suna-ti congresmanul!"




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii