*Din ciclul de articole: Farmacia pe înțelesul tuturor
Cu o experiență de 48 de ani, farmacistul primar Ion Bobaru prepară și acum leacuri după rețete străvechi, multe din cea mai veche Farmacopee Română, tipărită la 1862 de brăileanul C.C. Hepites, cu aprobarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Practic, în cea mai veche farmacie din Brăila, farmacistul brăilean prepară leacuri la masa de lucru a lui Ion Faltis, aceeași de la 1897. Începând cu 2 februarie 2023, în fiecare joi, într-o rubrică dedicată, farmacistul Ion Bobaru va informa cititorii cu privire la folosirea corectă a plantelor medicinale, această binecuvântare pe care natura ne-a oferit-o tuturor.
Ficatul este organul cel mai voluminos și mai complex din punct de vedere metabolic al
organismului. În ficat se transformă aproape tot ce bem și mâncăm. De asemenea, ficatul
secretă acizii biliari, bila, care este colectată în vezica biliară. Bila este esențială în procesul de digestie ce se realizează la nivelul intestinelor. Metabolizarea alimentelor și a medicamentelor, la nivelul ficatului, se realizează cu ajutorul enzimelor. Tot la nivelul ficatului se produc sinteze de proteine serice și de anticorpi, acestea ferindu-ne de foarte multe boli.
Principalele plante folosite în bolile hepatice sunt: anghinarea, sunătoarea, gălbenelele,
cicoarea, armurariul, tescovina, iedera.
Plantele aromatice bogate în uleiuri volatile (mentă, roiniță, cimbru, busuioc, salvie) se folosesc frecvent în afecțiunile bilei.
Aceste plante medicinale le găsiți în magazinele cu produse naturiste, în drogherii și în unele
farmacii.
Din plantele medicinale menționate mai sus se pot prepara, în casă, următoarele forme
farmaceutice: pulbere, infuzie, decoct, tinctură, vin therapeutic.
Pentru cei care nu au timp, răbdare sau minimă pricepere gospodărească, multe dintre
aceste preparate farmaceutice se pot găsi la Farmacia FALTIS din Brăila.
1. BOLILE FICATULUI
- Hepatita. Hepatita este un proces inflamator al celulei hepatice de origine infecțioasă
sau toxică. Hepatita cea mai frecventă este cea de origine virală provocată în special de virușii
A, B, C.
Hepatita A se transmite în principal pe cale fecal orală. Este cunoscută și sub numele de
“boala mâinilor murdare”.
Hepatita B este cea mai frecventă, se transmite numai parenteral prin injectare cu ser
de om contaminat. I se mai spune și “hepatita de seringă“.
Hepatita C se transmite, ca și hepatita B, prin sângele unei persoane infectate,
prin utilizarea de ace, seringi și alte instrumente de uz medical, stomatologic sau cosmetic care vin în contact cu sângele infectat și care sunt nesterilizate corect. De asemenea, hepatita C se poate transmite prin folosirea în comun a obiectelor de igienă personală care pot veni în contact cu sângele (periuțe de dinți, aparate de ras, truse de manichiură), prin realizarea de tatuaje cu ace și instrumente nesterile, precum și prin contact sexual neprotejat cu o persoană infectată.
Virusul hepatitei A provoacă hepatita acută, virușii hepatitelor B și C sunt răspunzători
de hepatitele cronice.
Hepatita este o boală perfidă, de cele mai multe ori asimptomatică. Se vindecă de obicei
spontan cel suferind aflând întâmplător, în urma unor analize de rutină, că suferă sau a suferit
de hepatită.
Semnele și simptomele prin care se manifestă hepatita, la începutul bolii, sunt minore.
Se observă la cel suferind o alterare nespecifică a stării de sănătate, anorexie (lipsa poftei de
mâncare) și oboseală uneori cu stare subfebrilă și o senzație vagă de jenă abdominală.
Stabilirea corectă a diagnosticului de hepatită se face doar pe baza analizelor de laborator.
- Hepatita medicamentoasă. Ficatul joacă, un rol central în metabolizarea majorității
medicamentelor. Orice medicament administrat pe cale orală (înghițit) sau parenterală
(injectat) ajunge să fie biotransformat de celula hepatică. Efortul de metabolizare a
medicamentelor la nivelul ficatului este uriaș mai ales pentru medicamentele de sinteză.
Medicamentele sunt o cauză importantă de boală hepatică. Riscul apariției bolilor hepatice
crește proporțional cu numărul de medicamente folosite. Medicamentele până la urmă sunt
totuși un rău necesar de care nu ne putem lipsi. Pentru a evita îmbolnăvirea ficatului produsă
de medicamente, acesta trebuie protejat. Singura protecție eficientă a ficatului o oferă
preparatele obținute din regnul vegetal. Acestea sunt mai bine suportate de ficat decât cele de sinteză.
Hepatopatia alcoolică. Apare pe fondul unui consum excesiv, de lungă durată, de alcool.
Alți factori care duc la apariția hepatopatiei alcoolice sunt: cantitatea de alcool consumată,
starea de nutriție a pacientului, trăsăturile genetice și metabolice ale acestuia. Când se face
vorbire despre hepatopatiile provocate de alcool se incriminează alcoolul pur ca atare și mai
puțin băuturile slab alcoolizate, cum ar fi vinul. De altfel, tot mai multe voci din lumea medicală
acceptă consumul moderat de vin și chiar de bere. Consum moderat înseamnă pentru bărbat
200 ml. de vin, de bună calitate, pe zi la masa de prânz și/sau seară. Doza de vin pentru femei se reduce la jumătate. Alcoolul este de altfel sursa cea mai rapidă de energie pentru organism și sunt cazuri în terapeutică când se recomandă, chiar perfuzii cu alcool pentru a reechilibra energetic un bolnav. Un pahar de vin la masă asigură pentru organism toți nutrienții pe care i-ar lua din struguri. În plus ajută digestia și buna dispoziție. De altfel un medicament de sinteză, pentru a fi metabolizat, obosește ficatul mai mult decât un pahar de vin.
Și în cazul vinului este valabilă expresia că “de la doza uzuală (terapeutică) la cea toxică
nu-i decât un pas”.
- Steatoza hepatică (ficatul gras). Acumularea excesivă de grăsime în celula hepatică
reprezintă cea mai frecventă modalitate de răspuns al ficatului la agresiuni. Obezitatea,
alcoolismul, diabetul, unele medicamente sunt cauzele cele mai frecvente ale steatozei
hepatice. Steatoza hepatică este potențial reversibilă, pentru remisia ei fiind suficientă
eliminarea cauzei care a dus la apariția ei.
- Ciroza hepatică. Reprezintă stadiul final al numeroaselor leziuni hepatice. Se manifestă
prin ascită (acumulare de apă în cavitatea abdominală ), prurit, slăbiciune generalizată, scădere în greutate. În general tratamentul cirozei este unul de susținere: eliminarea agenților cauzali, atenția sporită acordată nutriției și tratamentul complicațiilor pe măsură ce acestea apar. Într-o ciroză cronică avansată prognosticul este rezervat, singura salvare fiind posibilitatea unui transplant hepatic.
Manifestări clinice ce însoțesc bolile hepatice: hepatomegalia, icterul, ascita, semne cutanate șI hipercolesterolemia.
Hepatomegalia. Creșterea de volum a ficatului apare în marea majoritate a bolilor
hepatice manifestându-se printr-o durere surdă subcostală.
Icterul (Gălbinarea). Colorație galbenă a pielii, a globilor oculari datorită excesului de
bilirubină. Bilirubina este un pigment biliar care apare în cantități mari în anumite boli hepatice.
Greața și vărsăturile, durerea abdominală sau frisoanele însoțesc icterul.
Ascita. Prezența de lichid liber în membrana ce acoperă cavitatea abdominală. Cauza sa
cea mai frecventa este ciroza, în special cea alcoolică. Sunt și cauze extrahepatice de ascită (de exemplu: insuficiența cardiacă, pancreatitele și insuficiența renală)
Semne cutanate: steluțele vasculare (vinișoare sparte sub forma de steluță pe față sau
corp), hiperpigmentarea murdară a pielii, pruritul generalizat, depozite de grăsimi sub piele
(xantoame) sunt frecvent întâlnite la bolnavii suferinzi de boli hepatice.
De asemenea pot să apară tulburări hormonale ca amenorea și infertilitatea la femei sau
atrofia testiculară, impotența, spermatogeneza scăzută la bărbați.
Hipecolesterolemia. Poate fi provocată la nivelul celulei hepatice. Se caracterizează prin
creșterea cantității de colesterol din sânge. O parte din cantitatea de colesterol din sânge
provine, dintr-un regim alimentar bogat în grăsimi, iar o parte provine din sinteza lui în
organism. Aceasta sinteză se petrece la nivelul celulei hepatice (hepatocit). De aici și marea
mirare a unor pacienți care susțin că țin un regim alimentar drastic și totusi au colesterolul
mărit. Valori normale: Colesterol total <200 mg./dl., Colesterol bun (HDL) > 60 mg./dl. și
Colesterol rău (LDL) <100mg./dl.
Tratamentul bolilor hepatice presupune atât unul preventiv cât și unul curativ. De
asemenea, se recomandă, unul alopat și unul complementar medicației alopate. Ca terapii
complementare pentru bolile hepatice se pot folosi preparate farmaceutice din plante
medicinale .
Nota farmacistului: Tincturile și vinurile terapeutice se pot folosi fără rezerve în
afecțiunile ficatului cu excepția hepatitei alcoolice și a cirozei avansate. Cantitatea mică de
alcool din tinctură și vin, folosite în doze terapeutice, este foarte ușor metabolizată la nivelul
celulei hepatice de o enzima numită alcool dehidrogenaza.
Anghinarea. Este o plantă de top pentru afecțiunile hepatice. Materia primă este
constituită din frunzele de anghinare.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi.
Tinctura: câte 30 picături de 3 ori pe zi în puțină apă sau ceai divers.
Vinul: se administrează 3 linguri de 2 ori pe zi, toate acestea după masă.
Cicoarea. De la această plantă se folosesc atât rădăcinile cât și planta întreagă
Decoctul: se administrează câte 3 căni pe zi.
Tinctura: câte 30 picături de 3 ori pe zi adăugate în puțină apă sau ceai divers.
Vinul: se administrează 3 linguri de 2 ori pe zi, toate acestea după masă.
Armurariu. Se folosesc fructele de armurariu
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi.
Tinctura: câte 30 picături de 3 ori pe zi în puțină apă sau ceai divers.
Vinul: se administrează 3 linguri de 2 ori pe zi, toate acestea după masă.
Tescovina. Din tescovină se pot folosi atât pulberea cât și semințele. Marea majoritate a bolilor hepatice se pot trata cu tescovină.
Pulberea: 2-3 lingurițe pe zi luate de obicei cu un lapte fermentat (iaurt, sana, chefir.
lapte bătut)
Capsulele: câte 2-3 pe zi.
Farmacia FALTIS are pe stoc asemenea preparate din tescovină.
2. BOLILE BILEI (FIEREI)
Colecistita. Este o inflamație a peretelui colecistului (vezica biliară). Colecistita acută
debutează cu durere localizată în hipocondrul drept, greață și vărsături.
Litiaza sau calculoza biliară. Calculii biliari sunt niște aglomerări de colesterol, localizați
la nivelul căilor biliare având o frecvență mai mare la sexul feminin. Prezența calculilor biliari
este principala cauză a apariției crizelor de colică biliară, acestea fiind de cele mai multe ori
urgențe medicale. Ideal ar fi ca să se prevină apariția acestor calculi. Odată formați acești calculi biliari nu pot fi îndepărtați decât chirurgical prin colecistectomie, eficacitatea altor terapii fiind destul de modestă.
Preparatele din plante medicinale folosite în bolile bilei acționează prin efectul lor
coleretic și colagog.
Prin efectul coleretic se stimulează secrețiile celulei hepatice și prin aceasta volumul de
bilă (fiere).
Prin efectul colagog se favorizează eliminarea bilei prin stimularea contracțiilor vezicii
biliare.
Anghinarea. Se folosesc cu succes în afecțiunile biliare preparatele obținute din
anghinare. Materia primă este constituită din frunzele de anghinare.
Pulberea: se folosește de 3 ori pe zi câte o jumătate de linguriță cu miere, sirop, suc,
compot, după masă.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi.
Tinctura: câte 30 picături de 3 ori pe zi adăugate în puțină apă sau ceai divers.
Vinul: se administrează 2 linguri de 2 ori pe zi, toate acestea după masă.
Sunătoarea. Sunt folosite în scopuri medicinale vârfurile înflorite ale sunătoarei.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi.
Tinctura: câte 30 picături de 3 ori pe zi în puțină apă sau ceai divers.
Vinul: se administrează 2 linguri de 2 ori pe zi, toate acestea după masă.
Gălbenelele. Se folosesc ca materie primă florile de gălbenele lipsite de pețiol
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi.
Tinctura: câte 30 picături de 3 ori pe zi în puțină apă sau ceai divers.
Vinul: se administrează 2 linguri de 2 ori pe zi, toate acestea după masă.
Cicoarea.
Pulberea: se folosește de 3 ori pe zi câte o jumătate de linguriță cu miere, sirop, suc,
compot, după masă.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi.
Tinctura: câte 30 picături de 3 ori pe zi adăugate în puțină apă sau ceai divers.
Vinul: se administrează 2 linguri de 2 ori pe zi, toate acestea după masă.
Iedera. Se folosesc frunzele tinere
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi.
Tinctura: câte 30 picături de 3 ori pe zi adăugate într-o cană de ceai de anghinare.
Vinul: se administrează 2 linguri de 2 ori pe zi, toate acestea după masă.
Farmacia FALTIS are pe stoc ceai, tinctură și vin de iederă.
Manifestări clinice ce însoțesc bolile biliare: colicile și vărsăturile.
Colicile biliare. Sunt, alături de cele renale, printre cele mai insuportabile dureri
recepționate de organismul uman. Ele sunt o urgență medicală și sunt rezolvate de cele mai
multe ori într-un cadru spitalicesc.
Iedera.
Durerile moderate care însoțesc colicile biliare pot fi atenuate dacă se folosesc preparatele de
iederă. Acestea se obțin din frunzele tinere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi.
Tinctura: câte 30 picături de 3 ori pe zi adăugate în puțină apă.
Vinul: se administrează 3 linguri de 2 ori pe zi, toate acestea după masă.
Se recomandă de asemenea preparatele din plante aromatice (mentă, roiniță, busuioc,
cimbru, salvie) bogate în uleiuri volatile. Se folosesc de la aceste plante părțile superiore ale
plantei parțial înflorite.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi.
Tinctura: câte 50 picături de 3 ori pe zi adăugate într-o ceașcă de apă.
Magazinele cu produse naturiste și drogheriile au uleiuri volatile din plantele aromatice
prezentate mai sus, care se folosesc în colicile biliare. Doza terapeutică este de 5-10 picături de 3 ori pe zi, luate în puțin zahăr tos sau cubic.
Vomismentele. Însoțesc adesea bolile bilei și au paradoxal de multe ori, efecte benefice,
de ușurare a celui suferind.
Plantele aromatice (mentă, roiniță, cimbru, salvie) sub formă de ceaiuri sunt salutare în
prevenirea și combaterea vărsăturilor. Se beau călduțe, neîndulcite câte o cană de 3 ori pe zi.
Un sirop antispastic contra vărsăturilor pe bază de mentă și roiniță se găsește la Farmacia
FALTIS.
Informații despre procesarea plantelor medicinale sau alte preparate produse în
laboratorul propriu, pot fi găsite la Farmacia Faltis din Brăila, Calea Galați nr. 29,
tel. 0239615931, email: farmaciafaltis@yahoo.com . Preparatele farmaceutice
proprii pot fi vizualizate pe site-ul farmaciei www.farmaciafaltis.ro (deocamdată
este în construcție). Farmacia deține “Certificat de bună practică farmaceutică
pentru prepararea medicamentelor” acordat de Colegiul Farmaciștilor din
Romania.
Nota farmaciei
Pentru a satisface în totalitate toate solicitările privind produsele farmaceutice
preparate în farmacie angajăm farmacist rezident sau cu rezidențiat în farmacie.
În numărul viitor: Terapii naturale pentru bolile inimii