Peste 86 % din populaţia ţării, însemnând peste 14 milioane de cetăţeni au scris atunci istoria acestui neam, deşi mulţi dintre ei nu aveau conturată încă o idee despre participanţii la primul scrutin liber. Mulţi aveam atunci impresia că vom decide soarta acestei ţări, deşi zarurile fuseseră deja aruncate încă din zilele Revoluţiei, când urmaşii fostului PCR se travesteau în activiştii primului partid democratic. În „Duminica Orbului", românii au votat orbiţi de visul de libertate, iar politicienii emanaţi de evenimentele din Decembrie 1989, orbiţi de putere, au preluat frâiele unui popor debusolat. Atunci, în urmă cu 25 de ani, candidatul FSN, Ion Iliescu, a câştigat primele alegeri democratice din primul tur, cu 85%, învingând reprezentanţii partidelor istorice şi instalând noua clasă politică, după o campanie electorală presărată cu diversiuni şi manipulări, la care nu au lipsit nici episoadele de violenţă.
Singurii care s-au opus tăvălugului neocomunist în acea perioadă au fost protestatarii din Piaţa Universităţii, „golanii" care s-au instalat la „kilometrul zero al democraţiei" şi care, la mai puţin de o lună de la accederea la putere a lui Iliescu, au fost ciomăgiţi de miile de mineri înamaţi cu bâte şi răngi, care au transformat Bucureştiul într-un adevărat câmp de luptă. Paradoxal, după ce au terminat ciomăgeala sau loviturile care au dus la pierderea de vieţi omeneşti, bătăuşii au primit felicitări de la preşedintele ţării pentru că au făcut ordine cu pumnii şi cu picioarele într-o capitală în care încă nu se stinseseră lumânările pe mormintele unor copii care au murit nevinovaţi, pentru libertate.
Acum, la 25 de ani de la „Duminica Orbului" şi cu puţin înainte de comemorarea „Mineriadei din 13-15 iunie 1990", Ion Iliescu nu numai că nu este dispus să îşi asume vreo vină în legătură cu tot ce s-a întâmplat la acea vreme, dar, ajuns la vârsta senectuţii, încă mai crede că el reprezintă simbolul Revoluţiei române. Mai mult decât atât, într-un „moment delicat" pentru Liviu Dragnea, care s-a retras din funcţia de preşedinte executiv al PSD, Ion Iliescu îi sare în apărare şi apreciază activitatea depusă de mai tânărul său confrate.
"Eu nu cred că i se pot reproşa foarte multe. De ce există partide şi care este rolul şi misiunea partidului în orice competiţie electorală: să mobilizeze electoratul. Ce a făcut el? Ca reprezentant şi lider al partidului a militat pentru a mobiliza electoratul la referendumul respectiv. I se poate reproşa aşa ceva unui lider politic? Aceasta este stupizenia acestei decizii", consideră Ion Iliescu, precizând că "este stupid să dezaprobi un lider politic pentru că militează pentru mobilizarea electoratului".
La 25 de ani de la "Duminica Orbului " şi tot atâţia ani de la Mineriada din 13-15 iunie stupizenia este cu totul alta. Este stupid să vii în faţa naţiunii şi să susţii că, dacă există partide, un lider politic îşi poate permite să încalce legile ţării, iar pentru mobilizarea electoratului poate să pună pe listele celor vii şi numele celor trecuţi la cele veşnice... Este stupid că, pesediştii îşi susţin infractorii şi corupţii până în pânzele albe... Este stupid că, la un sfert de secol de aşa-zisă democraţie, o haită de lupi fac legea în ţara asta bântuită de fantomele comuniste... Este stupid că, dacă odată am fost orbi, unii încă mai cred că suntem şi proşti...
