• statul este disperat să reducă deficitul bugetar al României • astfel că Guvernul urmează să-și asume răspunderea în Parlament pe un pachet de măsuri fiscal-bugetare • reducerea evaziunii fiscale, reducerea cheltuielilor publice, colectarea mai bună a veniturilor la bugetul de stat, supraimpozitarea viciilor, a luxului precum și a super-profitului sunt liniile principale după care se ghidează acest set de măsuri • nu în ultimul rând, se propun și reguli noi privind taxarea și impozitarea afacerilor din mediul privat • președintele Camerei de Comerț Brăila, Ștefan Fusea este de acord cu multe din măsurile propuse de Guvern, cu o condiție: și statul să strângă cureaua
Se anunță vremuri grele pentru antreprenoriatul local. Statul român, prin intermediul Fiscului vrea să dea milităria jos din pod, așa cum se zice, ținta fiind în primul rând descurajarea reală a evaziunii, precum și o mai bună colectare a taxelor și impozitelor către bugetul de stat. Măsurile fiscal-bugetare pentru care Guvernul Ciolacu urmează să-și asume răspunderea în Parlament propun o lungă listă de acțiuni, atât în sarcina mediului privat cât și a sectorului bugetar, măsuri menite să mențină sub control deficitul României. Impozit pe cifra de afaceri a IMM-urilor, impozit pentru afaceri de peste 50 de milioane euro, inclusiv pentru bănci, scutirea de impozit în domeniul IT doar pentru venituri sub 10.000 lei brut și introducerea obligației la plata CASS în agricultură, construcții și industria alimentară, sectoare care, la acest moment, beneficiază de scutire în acest sens. In paralel, și aparatul de stat își va reduce cheltuielile prin reducerea numărului total de funcții de conducere, condiționarea acordării voucherelor de vacanță și limitarea nivelului sporurilor. Peste toate acestea se dorește taxarea suplimentară a luxului, precum și a viciilor. Deși salută intenția Guvernului de a ataca la baionetă evaziunea fiscală, exponenții mediului de afaceri se plâng că măsurile anunțate vor da, de fapt, o lovitură grea întreprinzătorilor privați și așa greu încercați de problemele vechi care frământă mediul de afaceri român.
Ce li s-a pregătit mediului de afaceri și sectorului bugetar
Ministerul Finanțelor a publicat, recent, proiectul de lege privind noile măsuri fiscal-bugetare, pentru care Executivul ar urma să își asume răspunderea în Parlament. În linii mari, acesta prevede impozit de 1% pe cifra de afaceri a IMM-urilor până la venituri de până la 60.000 euro pe an și de 3% dacă veniturile depășesc această sumă. Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane euro vor plăti un impozit minim de 1% raportat la cifra de afaceri. De asemenea, și băncile vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri. Pentru sectorul IT se menține scutirea de impozit doar pentru venituri sub 10.000 lei brut, iar în sectoarele agricultură, construcții și industria alimentară se introduce obligativitatea plății CASS. Pentru sectorul bugetar, actul normativ prevede reducerea numărului total de funcții de conducere, desființarea posturilor vacante existente la nivelul întreg aparatului public, condiționează acordarea voucherelor de vacanță și limitarea nivelului sporurilor.
Peste toate acestea, proiectul aflat în dezbatere publică prevede și că se majorează acciza la alcool și tutun, crește TVA (de la 5% la 9%) pentru locuințe, panouri fotovoltaice. De asemenea crește TVA și pentru produsele cu un conținut ridicat de zahăr TVA (de la 9% la 19%). O altă prevedere se referă și la taxarea luxului, dar și a viciilor. Apare, astfel, o taxă de 0,3% pentru imobilele mai scumpe de 500.000 euro dar și la mașinile cu o valoare de peste 75.000 euro, cu precizarea că, în ambele cazuri, taxa se va aplica pentru suma care reprezintă diferența dintre plafon și valoarea proprietății. Se mai instituie, de asemenea, și o cotă de impunere de 70% pentru veniturile nejustificate. Altfel spus, pe cine va prinde Fiscul cu venituri pe care contribuabilul nu le poate justifica, îl va pune la plata acestei cote de 70%.
Privite în ansamblu toate aceste măsuri promovate la pachet, se poate observa că statul urmărește să-și reducă, pe de o parte, cheltuielile, iar pe de alta, o creștere a colectării și combaterea evaziunii fiscale, în paralel cu supraimpozitarea luxului, viciului și profitului excesiv.
Iată care sunt cele mai importante prevederi referitoare la microîntreprinderi, potrivit proiectului în discuție
3. La articolul 51, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:
a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv și care nu desfășoară activitățile prevăzute la lit. b) pct. 2
b) 3%, pentru microîntreprinderile care:
1. realizează venituri peste 60.000 euro și/ sau
2. desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821, 5829, 6201, 6209, 5510, 5520, 5530, 5590, 5610, 5621, 5629, 5630, 6910, 8621, 8622, 8623, 8690.”
4. La articolul 51, după alineatul (4) se introduc trei noi alineate, alin. (41) – (43), cu următorul cuprins:
„(41)în cazul în care, în cursul anului fiscal, veniturile realizate de o microîntreprindere, depășesc nivelul de 60.000 euro, sau microîntreprinderea începe să desfășoare activitățile prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2,începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situații, este aplicabilă cota de impozitare prevăzută la alin. (1) lit. b).
(42)în situația în care, în cursul anului fiscal, o microîntreprindere nu mai desfășoară activitățile prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2 și veniturile nu depășesc nivelul de 60.000 euro, începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situații, este aplicabilă cota de impozitare prevăzută la alin. (1) lit. a).
(43)în situația în care persoanele juridice române care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2 obțin venituri și din alte activități în afara celor corespunzătoare acestor coduri CAEN, cota de impozitare de 3% se aplică și pentru veniturile din aceste alte activități.”
5. La articolul 52, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(5) Limitele fiscale prevăzute la art. 51 alin. (1), alin. (41) și (42), precum și alin. (1) ale prezentului articol, se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar precedent.”
6. Articolul 54 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 54 – Reguli de determinare a condițiilor de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor.
Pentru încadrarea în condițiile privind nivelul veniturilor prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. c) și f), la 51 alin. (1), alin. (41) și (42) și la art. 52 alin. (1) se vor lua în calcul aceleași elemente care constituie baza impozabilă prevăzută la art. 53.”
7. La articolul 55, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (5), cu următorul cuprins:
„(5) Microîntreprinderile care devin plătitoare de impozit pe profit ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 47 sau ca urmare a exercitării opțiunii, comunică organelor fiscale competente ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal următor.”
8. La articolul 60, punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
”2. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3), până la 31 decembrie 2028 inclusiv, ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului cercetării, inovării și digitalizării, al ministrului muncii și solidarității sociale, al ministrului educației și al ministrului finanțelor.
Scutirea se aplică la un singur angajator/plătitor, pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv, obținute din salarii și asimilate salariilor realizate de persoana fizică în baza unui singur contract individual de muncă, raport de serviciu, act de delegare sau detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, pe baza opțiunii exprimate, în scris, prin declarație pe propria răspundere depusă la angajator/plătitor, după caz. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilități fiscale.”
9. La articolul 60 punctul 5, literele c) și d) se modifică și vor avea următorul cuprins:
”c) veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3), realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi prin raportare la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzut de lege pentru activitățile din domeniul construcțiilor prevăzute la lit. a). Scutirea se aplică la un singur angajator/plătitor, după caz, pentru veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor de până la 10.000 lei inclusiv, realizate de persoana fizică în baza unui singur contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parțial, pe baza opțiunii exprimate, în scris, prin declarație pe propria răspundere depusă la angajator/plătitor, după caz. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilități fiscale.
d) scutirea se aplică potrivit procedurii aprobate prin ordin al ministrului finanțelor.”
10. La articolul 60 punctul 7, litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:
“c) veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3), realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea sunt calculate la un salariu brut de încadrare lunar pentru 8 ore de muncă/zi, prin raportare la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în domeniul/sectorul agricol și în industria alimentară, stabilit potrivit legii pentru domeniul/sectorul agricol și în industria alimentară. Scutirea se aplică la un singur angajator/plătitor, după caz, pentru veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor de până la 10.000 lei inclusiv, realizate de persoana fizică în baza unui singur contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parțial, pe baza opțiunii exprimate, în scris, prin declarație pe propria răspundere depusă la angajator/plătitor, după caz. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilități fiscale“
Președintele CCIA Brăila crede în reforma administrativă
Ștefan Fusea, președintele CCIA Brăila: ”Pachetul de măsuri conține și bune și rele. Este corectă, de exemplu, reducerea cu 200.000 de salariați a angajaților din aparatul de stat, dar să se facă. Este corectă impozitarea microîntreprinderilor cu 3% dacă depășesc 60.000 de euro cifra de afaceri, în contextul în care multinaționalele au următoarea practică: se înconjoară de zeci de sateliți - microîntreprinderi – și externalizează, chipurile, servicii de consultanță cu un singur angajat și cifră de afaceri de 1 milion de euro, astfel încât să aibă profit cât mai mic sau deloc. Pe de altă parte, microîntreprinderile care nu sunt înființate în scopuri discutabile vor avea de suferit prin triplarea impozitului de la 1% la 3%”. Ștefan Fusea s-a arătat total împotriva alternativei în bani la tichetele de masă sau voucherele de vacanță. ”Și-așa, se știe, cei cu salarii mari din sectorul bugetar își vindeau voucherele de vacanță și plecau prin alte țări, dar sistemul funcționa pentru sectorul HORECA. Dacă, în schimb, se introduce varianta în lei, atunci clar salariații respectivi nu vor mai merge în vacanțe în România. Aș mai vrea să adaug un aspect: deși doar în urmă cu câteva luni toată clasa politică a fost de acord cu introducerea voucherelor de vacanță și în sectorul privat tot pe banii statului, că așa este constituțional, acum nu mai spune nimeni nimic. Adică angajații din sectorul privat sunt angajați de mâna a doua, chit că angajatorii lor au dus și duc în continuare greul taxelor și impozitelor?!”
În ceea ce privește creșterea TVA, președintele CCIA Brăila ne-a declarat: ”Să nu uităm că discutăm despre facilități TEMPORARE, fie că ne referim la cotele TVA, fie la scutiri de impozite ș.a.m.d. Ei bine, nu se pot acorda pomeni la nesfârșit! Când sectoarele favorizate încep să-și revină și bugetul de stat este în nevoie, este firesc să se renunțe la astfel de diferențieri. În cazul concret al TVA, sunt de acord cu cota redusă de 5% pentru cultură, dar la mâncarea BIO ...să fim serioși. Cine cumpără astfel de alimente? Nicidecum salariații cu 2000 lei pe lună, ci tot oamenii înstăriți. Din punctul meu de vedere, este suficient să avem 2 cote de TVA: 19% și 9% pentru zona mai socială, cu o condiție: bugetul statului să nu fie, apoi, risipit prin consilii de administrație cu indemnizații nesimțite și alte zone unde se papă bani cu nemiluita. De exemplu, NIMENI nu mai vorbește de reforma administrativă! Adică avem o localitate cu 500 de familii, dar se fac alegeri în urma cărora avem un primar și 17 consilieri locali...care trebuie plătiți...Iată risipa! Prea multe județe pentru o Românie depopulată! Prea multe orașe care nu mai sunt orașe!”
