De la Voiculescu, Mitrea, Fenechiu, Borcea, Dinel Staicu, Dan Diaconescu la alte nume mai mult sau mai puţin cunoscute, toţi autorii acestor "opere de artă" dezbat probleme existenţiale, vorbesc despre economia românească, despre investiţii sau criză, lansează teorii ale valorilor sau tehnici ştiinţifice în diverse domenii, fac studii de caz, vorbesc despre corupţie... Toţi cei care au băgat mâinile până la coate în banii publici sau care au făcut tot felul de afaceri dubioase devin între timp scriitorii acestui neam.
Nu ştiu dacă în libertate infractorii ar fi putut scrie pe bandă rulantă, într-un interval de timp relativ scurt, câte zece cărţi pe an sau dacă asemenea lucrări necesită ori nu o documentare temeinică şi nici dacă se face o expertiză riguroasă din care să rezulte dacă scriitorii în zeghe sunt sau nu autorii rândurilor tipărite sau dacă acele lucrări sunt şi ele furate de undeva....
Cert este că deţinuţii care vor să scape mai repede de pedeapsă profită din plin de această portiţă, devin din ce în ce mai productivi, iar Justiţia îi ajută din plin.
După Bookfest şi Gaudeamus, nu ar fi exclus să se deschidă chiar un târg de carte de excepţie, cu autorii în zeghe, Book Rahova sau Jilavafest, deşi mulţi dintre autori poate că nici nu au citit în viaţa lor atâtea cărţi câte au scris. Sau, de ce nu, să se deschidă o bibliotecă în care toate cărţile să fie în dungi, un loc în care să îi regăsim pe autorii tuturor hoţiilor din ultimii ani, cât şi metodele de "implementare" a infracţiunilor.
Şi totuşi, cine are nevoie de aceste cărţi şi ce aduc ele nou pentru generaţiile viitoare?
