În opinia ministrului Nicolae Bănicioiu, "această intrare în normalitate a preţurilor medicamentelor înseamnă de fapt o schimbare în beneficiul sistemului de sănătate, astfel încât majoritatea medicamentelor vor avea o revizuire în scădere a preţurilor. Asta va însemna o economie substanţială la bugetul de stat, care se va regăsi în tratamente şi medicamente inovatoare pentru pacienţi".
Mai exact, ministrul Bănicioiu a solicitat recent tuturor deţinătorilor de autorizaţie de punere pe piaţă sau reprezentanţilor acestora să îşi actualizeze, până la data de 10 martie 2015, toate preţurile la medicamentele de uz uman, în conformitate cu Ordinul Ministrului Sănătăţii 75/2009. Potrivit acestui act normativ, de la acea vreme, în ţara noastră, preţul medicamentelor ar fi trebuit să fie mai mic sau cel mult egal cu cel mai mic preţ al aceluiaşi medicament din 12 ţări: Republica Cehă, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Slovacia, Austria, Belgia, Italia, Lituania, Spania, Grecia şi Germania. Dar nu a fost să fie aşa. La noi, în acest interval de timp, bolnavii au fost nevoiţi să strângâ cureaua an de an pentru a-şi putea cumpăra medicamentele de strictă necesitate. Noi am renunţat la o bucată de pâine pentru a cumpăra un sfert de pastilă, am făcut economie la lumină, la căldură, la apă, la convorbirile telefonice, pentru a ne ţine agăţaţi de viaţă şi a rămâne pe linia de plutire. Ne-am bucurat că încă putem să îmbrăcăm hainele din prima tinereţe, pentru că, dintr-o amărâtă de pensie nu ne putem cumpăra nici tratamentul pe o lună. Pentru noi, cei care ne drămuim de fiecare dată pensia cu mâinile tremurânde şi amânăm de la o lună la alta plata câtorva facturi, doar pentru a ne cumpăra medicamentele necesare, 20 de procente din preţul acestora înseamnă uneori enorm. Înseamnă luxul de a cumpăra câteva fructe, înseamnă câteva facturi plătite fără penalităţi, câteva grade în plus în apartamente pe timp de iarnă.
Între timp, a venit din nou primăvara, zilele de mărţişor ne aduc, de Ziua Femeii, câteva grade în plus în termometre şi câteva promisiuni de mai bine. Se pare că preţul medicamentelor va fi avizat pe o perioada de un an, conform legislaţiei în vigoare, dar eu cred că această decizie de ieftinire a medicamentelor este, deocamdată, doar o ştire frumos ambalată. Şi asta nu pentru că aş îngroşa numărul cârcotaşilor când vine vorba despre legislaţia din sistemul de sănătate, dar cred că termenul înaintat de autorităţi cu privire la scăderea preţurilor medicamentelor eliberate în baza unei reţete, respectiv 10 martie, este unul nerealist. Dacă nu s-a respectat atâta timp o lege din 2009, cum s-ar putea rezolva acest lucru peste noapte? Şi, în plus, ce s-a întâmplat acum, s-a trezit Guvernul la realitate? Ce au visat cei care au dormit până acum în fotoliile Ministerului Sănătăţii şi de ce nu s-au luat până acum aceste decizii?
"Eu cred că uneori aceste decizii nu s-au luat pentru că oamenii din sistem nu au înţeles ce se întâmplă", a explicat recent ministrul Bănicioiu, precizând că există o discrepanţă foarte mare între preţul care ar trebui să fie în momentul de faţă şi cel care există pe piaţa medicamentelor. Despre preţul medicamentelor ştim, am simţit diferenţa pe buzunarele şi pe pielea noastră, dar, despre ce oameni vorbim? Cum adică, în sistemul de sănătate sunt oameni care au ştiut că există un ordin din anul 2009 şi nu au vrut să îl aplice pentru că nu au ştiut ce se întâmplă? Dacă nu au înţeles ce se întâmplă, de ce au fost ţinuţi în funcţii pe banii noştri şi cum vor plăti pentru neştiinţa lor? Cine îi trage la răspundere pe acei oameni care, de atâţia ani, mi-au vândut cu bună-ştiinţă medicamente mai scumpe?
