Proaspăt instalat în funcţie, primarul Marian Dragomir promite o adevărată revoluţie în domeniul curăţeniei şi al amenajării spaţiilor verzi din municipiu. Pentru asta, vrea să întărească acea ramură a Primăriei responsabilă de acest aspect. Este vorba despre Serviciul "Seroplant" care se ocupă atât cu producerea materialului săditor, cât şi cu plantările propriu-zise, dar şi cu toaletarea şi tăierea copacilor deja existenţi pe domeniul public.
"Pentru că cei de la Seroplant au un număr destul de mic, din punctul meu de vedere, de oameni care lucrează pe spaţiile verzi din oraş, am avut o discuţie cu doamna director Drăgan Ligia şi i-am cerut să îmi aducă o propunere de modificare a organigramei, astfel încât să putem avea în perioada următoare mai mulţi angajaţi care lucrează la toaletarea spaţiilor verzi şi la întreţinerea lor. Totodată, o să încercăm o rectificare de buget ca să îi dotăm cu cositoare, motosape, drujbe electrice pentru tăierea gardului viu şi alte utilaje pe care ei le consideră necesare", a declarat, în cadrul conferinţei de presă de săptămâna trecută, primarul Dragomir.
Declaraţia acestuia vine în contextul în care Brăila de astăzi arată mai rău decât Brăila din urmă cu 40 - 50 de ani, de pe vremea regimului comunist. Din imagini de arhivă vedem anumite zone din oraş incomparabil mai frumoase şi mai bine întreţinute atunci decât sunt acum. O fotografie realizată în 1968 ne arată, de exemplu, cum arăta ceasul floral din Grădina Mare. Cifrele realizate din plante, bine conturate şi lizibile, aveau un rol atât estetic cât şi practic, mai ales că pe vremea aceea erau scrise cu flori inclusiv data şi anul curent. Per ansamblu, ceasul, dar şi fântâna arteziană din faţa acestuia erau complet diferite, în sensul bun al cuvântului, faţă de cele contemporane nouă. Într-o altă imagine observăm spaţiile verzi din faţa fostului restaurant Kiseleff, din parcul Monument. Trandafiri, gazon recent tuns, dar şi câteva amfore în stil grecesc lăsau impresia unei zone de relaxare bine întreţinute. Spaţiile verzi dintre blocurile cartierului Hipodrom sunt, de asemenea, de nerecunoscut în fotografii vechi de peste patru decenii.
Brăilenii mai în vârstă îşi amintesc cu nostalgie despre un oraş cu spaţii verzi mult mai temeinic gospodărite, cu trotuare curate şi fără maldăre de gunoaie aruncate la colţ de stradă cum vedem astăzi chiar şi în zona centrală a oraşului. "În anii 60 - 70 era curat peste tot, dar şi oamenii erau mai civilizaţi. Spre sfârşitul perioadei comuniste, în anii 80, deja lucrurile începuseră să se schimbe în rău. Se făcea economie la combustibil, iar maşinile care ridicau gunoiul treceau foarte rar prin oraş. Din cauza asta, lumea a început să îşi scoată gunoiul din curte şi să îl arunce la colţul străzii. Aşa s-a format un obicei prost, care încă mai e păstrat de mulţi dintre concetăţenii noştri", ne-a spus Mircea Ionescu, un septuagenar brăilean care a prins din plin vremurile trecute.
Funcţionarii din interiorul sistemului explică decăderea actuală a întreţinerii spaţiilor verzi în primul rând prin lipsa de personal. "Înainte, lucrau sute de oameni în acest domeniu, acum mai sunt doar câteva zeci de angajaţi. La sera din Lacu Sărat, unde se produce materialul săditor, eram 100 de salariaţi care lucram doar acolo. Astăzi, avem 20, iar din aceştia o parte sunt detaşaţi pe timpul verii în municipiu, la amenajare de spaţii verzi, pentru că e nevoie de forţă de muncă şi nu avem de unde să luăm alţi oameni", ne-a spus Ligia Drăgan, directorul "Seroplant" Brăila. Potrivit acesteia, înainte de 1989, la Spaţii Verzi existau 150 de angajaţi, cărora li se adăugau peste 100 de sezonieri, în perioada verii. În plus, exista conceptul de muncă patriotică, muncitorii din fabrici, dar şi elevii din şcoli fiind trimişi săptămânal să ajute la întreţinerea spaţiilor verzi. "Jumătate din staţiunea Lacu Sărat era igienizată, odată la două săptămâni, de muncitorii Combinatul de Celuloză şi Hârtie, iar de cealaltă jumătate erau responsabili cei de la Combinatul de Fibre Artificiale. Acel tip de muncă voluntară ajuta foarte mult la întreţinerea curăţeniei, în staţiunea Lacu Sărat, dar şi în parcurile din municipiu, pe faleză, pe bulevarde, inclusiv pe străzile mai mici, din cartiere", îşi aminteşte directorul "Seroplant". La ora actuală, unitatea mai are 85 de salariaţi, dintre care 62 de muncitori, iar restul personal TESA. Muncitori sezonieri nu se mai pot angaja, iar despre muncă patriotică nici nu se mai pune problema. Singurul ajutor pe care îl mai primeşte "Seroplant" vine din partea Penitenciarului Brăila, de unde sunt scoşi periodic la muncă, pentru întreţinerea spaţiilor verzi, câte 30 - 40 de deţinuţi.
Prezent trist, viitor promiţător
În prezent, cu excepţia scuarului din Bariera Călăraşilor, a platoului din faţa Palatului Administrativ, a unei porţiuni din faleză, a Grădinii Mari, Pieţei Poligon, Pieţei Traian şi a bulevardului Independenţei, unde se întreţine destul de bine şi constant spaţiul verde, restul municipiului suferă puternic la acest capitol. În general, porţiunile de trotuar nominalizate oficial drept "spaţii verzi" sunt doar nişte perimetre care fie sunt căzute pradă buruienilor, fie sunt acoperite cu pământ gol, generator de praf, respectiv de noroi în perioadele ploioase.
Comparativ, ceasul floral din Grădina Mare pare o glumă nereuşită, pe lângă cel din urmă cu aproape 50 de ani. Cifrele nu mai sunt nici pe departe la fel de bine conturate cu flori. Am întrebat-o pe directorul Ligia Drăgan de ce se întâmplă aşa. Aceasta ne-a explicat că pe vremuri se folosea la reprezentarea cadranului o plantă care în prezent nu se mai poate cultiva la serele "Seroplant", fiindcă nu mai există tehnologia necesară. Ar mai fi, însă, un aspect legat de civilizaţia din prezent a brăilenilor. "Pe vremea aceea, cifrele dar şi data curentă şi anul erau formate din nişte lădiţe în care se afla planta respectivă. În ziua următoare, mutam lădiţele pentru a scrie o altă cifră, deci totul era destul de simplu din punctul ăsta de vedere. Întrebarea este dacă în prezent ar mai rezista acolo lădiţele acelea, în condiţiile în care sunt furate inclusiv florile puse în jardinierele din faţa Tribunalului....", ne-a spus Ligia Drăgan.
Conducerea "Seroplant" a răspuns cererii primarului şi a prezentat o listă cu utilajele pe care le-ar vrea în dotarea unităţii. Totodată, a precizat de câţi salariaţi ar mai avea nevoie. "Ne-ar trebui 20 de motocositori profesionale, 10 drujbe, 10 motofoarfece pentru întreţinere gard viu, dar şi un tractoraş pentru tuns gazon, din acela dotat cu accesorii pentru tunderea ierbii în jurul arborilor", ne-a spus directorul Drăgan. Potrivit acesteia, o dotare tehnică corespunzătoare ar fi în măsură să suplinească numărul redus de personal din schema actuală a unităţii.
Chiar şi aşa, în ceea ce priveşte angajările, directorul "Seroplant" a solicitat încă 20 de oameni, pentru munca de teren în oraş. "Ar fi nevoie de mai mulţi, dar trebuie să ţinem cont de posibilităţile bugetului actual...", ne-a explicat Ligia Drăgan.
Cererile formulate de conducerea "Seroplant" vor fi supuse atenţiei Consiliului Local Municipal, iar dacă vor fi aprobate de consilieri îşi vor putea face efectul.
Deocamdată, până când se va ajunge la achiziţionarea de utilaje noi şi la suplimentarea personalului, primarul Marian Dragomir spune că se vor face în municipiu acele lucrări care pot fi derulate cu posibilităţile actuale. Edilul-şef a precizat că se va continua ecologizarea părţilor laterale ale Şoselei de Centură, dar se va interveni şi în municipiu, pe ceea ce ţine de toaletarea copacilor şi curăţarea spaţiilor verzi de pe străzi. "În urma numeroaselor sesizări de la cetăţeni am dat măsuri cu termen către Seroplant. Pentru tăierea pomilor uscaţi, sau care afectau acoperişurile unor case sau a celor care obturau semnele de circulaţie temenul a fost de o săptămână şi a fost realizat. La fel, pentru celelalte lucrări de toaletare au primit în jur de două săptămâni maxim termen. O parte dintre lucrările de toaletare au fost şi ele raportate ca finalizate, verificate şi confirmate în teren", a declarat primarul Marian Dragomir.
