În primul rând, ne-am reamintit cu toţii că vorba multă înseamnă sărăcia omului. Dovada e chiar rectificarea bugetară de săptămâna trecută, în care s-a tăiat suficient de peste tot (inclusiv din fondurile Administraţiei Prezidenţiale), încât Guvernul să aibă un motiv în plus să reclame asigurarea plăţii pensiilor şi lefurilor. Sacrificiul cel mai mare a venit de la capitolul investiţii.
Apoi, guvernanţii au sesizat, deşi s-au zbătut precum peştii în năvod, că România e în văzul tuturor şi chiar mai mult decât atât: orice derapaj atrage şi mai mult atenţia puterilor lumii, dar şi a presei internaţionale, asupra a ceea ce se întâmplă la Bucureşti. Asta a priceput-o şi coaliţia de guvernare, ai cărei lideri au formulat un pic altfel acest aspect - şi anume că tabăra lui Băsescu a avut un mecanism de propagandă externă bine pus la punct.
Nu în ultimul rând, va rămâne obiceiul despicării firului de păr în 16, fie că este vorba de o persoană nou-numită într-o funcţie înaltă, fie că este o acţiune sau propunere legislativă. Plagiatul a fost acuzaţia la modă în acest an, de care nici măcar premierul nu a putut scăpa.
Ce urmează? De azi încolo, adică după oficializarea întoarcerii lui Traian Băsescu la Palatul Cotroceni, grotescul politic va ajunge din nou la un maxim oribil şi asurzitor. Şi adversarii săi îl aşteaptă cu nerăbdare, pentru că toată existenţa şi activitatea lor politică se rezumă la a contrazice ce spune Băsescu şi la a contesta absolut orice face acesta. Interesant nu este că, timp de o săptămână, vocea lui nu s-a făcut deloc auzită, ci că USL a continuat în tot acest interval să facă mult zgomot şi să ridice praful pe scena politică. Un lucru neobişnuit pentru preşedintele ales, la fel cum neobişnuit este şi pentru ceilalţi, să vorbească singuri.
Aşa a fost şi ieri, în Parlament, unde aleşii PNL şi PSD au ţinut să dea încă o reprezentaţie de teatru ieftin, prelungind inutil constatarea eşuării loviturii de stat, respectiv a referendumului. Spectacolul marchează, de fapt, începutul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare. Este adevărat că tatonări se fac deja, pentru obţinerea candidaturilor, dar aşa a fost şi cu patru ani în urmă, când social-democraţii şi liberalii şi-au decupat din timp colegiile, după bunul plac. La acest capitol, luptele se anunţă destul de grele: dacă se iau în considerare rezultatele provizorii ale recensământului şi se pierd astfel o mulţime de locuri călduţe, bine plătite şi cu somn asigurat pentru patru ani?
