Nu, problema nu este că a intrat pe uşa din dos, în timp ce oamenii aşteptau afară, ca proştii, la rând, şi că şi-a rezolvat el o treabă personală, folosindu-se de funcţia vremelnică pe care o ocupă şi pe care nu o merită. La urma urmei, nu cred că există prea mulţi demnitari de rang înalt în lumea asta care să stea pe la cozi, cu mulţimea, pentru chestii administrative de genul acesta. În primul rând, din motive de siguranţă. Iar Tăriceanu este, din păcate, un demnitar de rang înalt - chiar al doilea om în stat.
Să fim sinceri, există clar nişte protocoale la nivelul SPP, care nici nu i-ar fi recomandat să stea la coadă. S-ar fi expus prea mult, din punctul lor de vedere. Tăriceanu are parte de nişte portiţe şi căi mai directe spre a-şi rezolva problemele, aşa cum au şi preşedinţii ori şefii de guvern. Şi acum, fie vorba între noi, câţi oameni, dacă ar avea o asemenea funcţie, n-ar profita de asemenea avantaje? Sau, ca să fim şi mai sinceri, câţi dintre români nu au eludat o coadă, un aşteptat la o uşă, un mers la nu ştiu ce birou măcar o dată în viaţa lor dacă au avut o cunoştinţă, o rudă, un amic care să le ofere o asemenea facilitate? Aşa fac românii când au ocazia, aşa face şi preşedintele Senatului. Dacă se aşeza la coadă, sigur s-ar fi găsit mulţi să comenteze că e populist şi îşi face campanie.
Problema este însăşi coada aia de la Direcţia de permise. De ce trebuie să existe o asemenea coadă - la permise, la buletine, la paşapoarte etc? De ce nu se poate face preschimbarea permisului, a numerelor de înmatriculare, a buletinului ori paşaportului şi prin poştă, cum se întâmplă în o grămadă de alte ţări? De ce nu se prelungeşte programul cu publicul? De ce nu se măreşte numărul de ghişee? De ce nu se mai aduc 10 poliţişti acolo? Moare MAI-ul dacă transferă 10-20 de poliţişti la ghişeele alea? Moare bugetul dacă se angajează 10-20 de oameni în plus pentru a fi puşi la ghişee de la ora 6 dimineaţa şi până la 12 noaptea?
Problema sunt cozile astea de tot felul, la care românii sunt obligaţi să stea - de la permise la plata impozitelor către primării, de la fisc la plata taxei de gunoi şi tot aşa. Nu se poate face chiar nimic ca să nu mai existe blestematele astea de cozi? Fără coada aia, nici Tăriceanu n-ar fi avut de ce să intre pe uşa din dos. Ori dacă ar fi făcut-o, nu s-ar fi supărat nimeni.
Dar, de fapt, marea problemă cu Tăriceanu este alta: răspunsul lui la toată această situaţie. „Există în orice stat câteva funcţii importante unde oamenii au fost aleşi ca să reprezinte într-un fel statul şi să se dedice în principal problemelor societăţii şi comunităţilor. Asta trebuie să fie preocuparea lor principală. Nu statul la coadă". Aşa a grăit preşedintele Senatului, la câteva zile după ce scandalul a luat amploare. Asta a fost explicaţia lui Tăriceanu (care, apropo, era acolo pentru a-şi rezolva o problemă personală, fiind în vacanţă parlamentară, încă de la 1 iulie).
Prin urmare, nu are de ce să se preocupe de statul la cozi, pentru că se dedică problemelor societăţii şi comunităţilor. Păi tocmai coada aia uriaşă e una dintre marile probleme ale societăţii! Statul la cozi, umilirea de către statul român a propriilor cetăţeni, nesimţirea celor care se bagă în faţă, toate acestea sunt probleme ale societăţii şi ale comunităţilor. Cum le rezolvă Tăriceanu? Dând un răspuns jignitor la adresa românilor.
Aroganţa asta egală cu nesimţirea a lui Tăriceanu (şi a tuturor aleşilor care îşi bat joc de noi cu atitudini de genul acesta, pe banii noştri) este de fapt marea problemă în tot acest caz. Dacă ar fi fost nevoit să stea la coadă, cu orele, ca toţi muritorii pe care cică îi reprezintă şi cărora cică li se dedică, poate ar fi întreprins ceva concret în sensul dorit şi aşteptat de cetăţeanul de rând. Măcar să se declare indignat. Oricum a văzut coada, pentru că a trecut printre oameni, cu maşina, în drumul său spre intrarea din dos. Putea să iasă încă de atunci cu o declaraţie de genul „Am văzut prin ce sunt nevoiţi să treacă românii pentru a-şi schimba un permis sau pentru a înmatricula o maşină. Aşa ceva este de neacceptat! Solicit conducerii instituţiei, prefectului (numit pe vremea guvernului Ponta, susţinut de mine) şi Guvernului să rezolve de urgenţă această situaţie!". Atunci măcar ar fi simulat că este preocupat de problemele societăţii şi ale comunităţii. Dar, în realitate, l-a durut în dos de ceea ce li se întâmplă oamenilor simpli de la acea coadă. A trecut pe lângă ei şi printre ei (aşa cum şi Gabriel Oprea şi-a văzut de drumul spre casă, pe lângă poliţistul căzut cu motocicleta în groapă), a intrat prin spate, şi-a rezolvat problema şi gata! Tipic politicienilor români: îşi rezolvă problemele lor, ale neamurilor şi prietenilor lor, fură pentru ei, pentru neamurile şi prietenii lor, toate acestea în detrimentul celor care i-au trimis acolo şi pentru care ar trebui să lucreze. Cât de proşti să fim să tot votăm asemenea specimene? Chiar aşa de tare ne place să fim lăsaţi la coada istoriei de nişte aroganţi şi neamuri proaste ca ăştia care se tot bagă în faţă pentru că-i lăsăm noi?
