Peste 12 milioane de lei este valoarea ţepelor trase în ultimii 7 ani de patronii care-şi falimentează firmele în încercarea de a scăpa de plata datoriilor fiscale. Înfiinţează firme pe care le folosesc până le bagă adânc în datorii, inclusiv la stat, după care transferă activele şi personalul pe o altă societate nou-nouţă, curată, iar pe cea veche o bagă în faliment. Este o practică tot mai des folosită de unii dintre patroni, iar principala armă la dispoziţia Fiscului este să ceară în instanţă ca aceştia să plătească din propria avere gaura dată bugetului de stat. Numai anul trecut instituţia locală a obţinut aproape 80 de decizii favorabile şi urmează să treacă la executarea silită a averii personale a ţeparilor. Problema este că rata de recuperare a datoriilor fiscale este foarte mică: abia depăşeşte 1%.
Finanţele locale se luptă an de an cu un fenomen ce pare să ia amploare: falimentarea forţată a firmelor cu datorii pentru a scăpa de obligaţiile fiscale. Anual, sute de firme care-şi desfăşoară activitatea în judeţul nostru intră în insolvenţă, doborâte fie de criza globală, fie de proasta inspiraţie în alegerea domeniului afacerii, de rate bancare, de lipsa accesului la credite sau pur şi simplu îngropate de proasta gestionare a afacerii. Aproape toate însă acumulează şi datorii la bugetul de stat consolidat şi aici intră pe fir Finanţele locale, în încercarea de a recupera obligaţiile restante. Ce te faci, însă, cu societăţile care intră mai departe în faliment, iar lichidatorul constată că a fost rea-voinţă din partea patronilor sau administratorilor în sensul că falimentarea s-a făcut din dorinţa de a scăpa de datorii, inclusiv de cele fiscale? Pentru astfel de cazuri Fiscul are la îndemână o armă: deschiderea procedurii de atragere a răspunderii solidare a asociaţilor, acţionarilor, administratorilor de la firma respectivă sau a oricărei persoane implicate în manevra cu falimentul forţat şi punerea la adăpost de creditori a patrimoniului debitoarei. Cu alte cuvinte, se îndreaptă împotriva persoanelor fizice şi juridice părtaşe la artificiul economico-financiar care a dus la insolvenţă sau falimentarea debitoarei.
"Numai anul trecut, de exemplu, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Brăila a cerut deschiderea procedurii insolvenţei în cazul a 497 de debitori pentru sume ce totalizează 93,5 milioane de lei. Tot pe parcursul anului trecut s-a dispus declanşarea procedurii atragerii răspunderii solidare în cazul a 77 de debitori pentru sume totalizând 950.104 lei. Instituţia noastră face efoturi ca recuperarea obligaţiilor fiscale restante să se facă până la intrarea în insolvenţă a contribuabililor şi vă pot spune că numai anul trecut au fost comunicate 50.532 de titluri executorii, majoritatea pentru persoane juridice, iar sumele realizate la bugetul general consolidat din executare silită s-au ridicat la 84,02 milioane lei", ne-a declarat Ilie Decă, şeful instituţiei brăilene. A doua armă pentru Finanţe este cazierul fiscal, care la fel ca şi cel judiciar, consemnează orice abatere săvârşită de persoana fizică sau juridică. Un cazier pătat înseamnă o bilă neagră, iar "stigmatul" se şterge cu greu.
Sumele recuperate sunt de circa 1% din total obligaţii fiscale restante
Lista insolvabililor locali pentru care Finanţele au emis decizii privind atragerea răspunderii solidare în ultimii 7 ani cuprinde 97 de poziţii pentru tot atâtea societăţi comerciale, toate de tip SRL (societate cu răspundere limitată), majoritatea cu afaceri în domeniul comerţ cu ridicata şi amănuntul, alimentaţie publică, construcţii, dar şi servicii. La data declarării insolvenţei, aceşti 97 de debitori înregistrau obligaţii restante la bugetul de stat general consolidat în cuantum de 12,55 milioane lei, din care 8,14 milioane reprezintă datoria de bază, diferenţa de 4,4 milioane lei fiind accesorii bugetare (majorări, dobânzi şi penalităţi). Dacă vă întrebaţi ce sume s-au recuperat de la aceste firme în contul obligaţiilor fiscale restante vă spunem că este vorba despre aproximativ 2.000 lei, la care se adaugă circa 142.000 lei reprezentând sume recuperate prin popriri bancare, drepturi salariale şi pensii direct de la persoanele pentru care Fiscul local a dispus atragerea răspunderii solidare. Aşadar, gradul de recuperare a fost undeva la 1%, raportat la 12,55 milioane lei. Trebuie făcută precizarea că mai bine de 80% dintre deciziile emise sunt datate 2013, context în care nu s-a ajuns ÎNCĂ la instituirea de popriri asupra veniturilor patronilor ţepari.
Patronii brăileni acceptă cu greu o discuţie pe tema cu manevra falimentului forţat, iar cei care şi-au făcut curaj nu au putut fi convinşi ca declaraţiile să le fie consemnate cu nume şi prenume: "am păţit-o în trecut, când am apărut la ziar şi apoi m-am trezit cu Garda Financiară pe cap. Chiar dacă s-a desfiinţat Garda, metehnele se şterg cu greu, aşa că nu vreau să risc". Dincolo de această explicaţie, administratorii cu care am reuşit să vorbim spun că, de fapt, manevra este o supapă prin care patronii încearcă să scape de presiunea tot mai mare pusă de Fisc asupra firmelor mici şi mijlocii. "Ca să ne înţelegem de la bun început, nu este nimic ilegal în această metodă: afacerea a sucombat, firma are datorii, intră în faliment şi ajunge la lichidator, care în final îi pune cruce. În al doilea rând, statul pune o presiune imensă pe antreprenori şi mă refer aici la taxe, impozite, accize şi tot felul de biruri mai noi sau mai vechi, menite să scoată bani şi din piatră seacă. Păi, ajungem în situaţii extreme să împărţim la jumătate sau chiar mai mult din beneficiul nostru cu statul. Suntem forţaţi, practic, să ne refugiem în zona gri a legislaţiei fiscale, iar metoda de care amintiţi este o portiţă de scăpare. Sunt şi riscuri pe care ţi le asumi, dar până la urmă ăsta-i business-ul: pierzi, câştigi, negustor te numeşti", ne-a declarat, sub protecţia anonimatului, un om de afaceri. Într-adevăr, ultimii ani au fost foarte dificili pentru sectorul privat. Pe de altă parte, însă, această metodă nu a apărut acum, ci de 20 de ani. Există inşi care au aplicat-o, construindu-şi averi uriaşe prin ţepuirea statului. Mai mult decât atât, unii dintre ei şi-au găsit culcuş în Parlamentul României.
La adăpostul secretului fiscal
Am încercat să aflăm de la AJFP Brăila şi câteva exemple de patroni ţepari, pentru care s-a dispus atragerea răspunderii solidare, însă instituţia a explicat că nu poate oferi astfel de informaţii, invocând secretul fiscal. Totuşi, la o analiză a informaţiilor postate pe portalul Tribunalului Brăila, unde se soluţionează dosarele de insolvenţă şi faliment, pe site-ului Registrului Comerţului, inclusiv Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, precum şi a paginii web a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, au ieşit în evidenţă câteva cazuri de firme şi patroni.
Se evidenţiază aici cazul firmei "Vieme Prod" SRL, unde asociat majoritar este un cetăţean italian care, alături de familia sa, figurează la nu mai puţin de nouă firme dintre care cinci sunt radiate, două sunt în procedura de insolvenţă şi două încă mai sunt în funcţiune. În cadrul acestui grup, familia de italieni a pasat activitatea de fabricare a încălţămintei începând cu anul 2000, când a înfiinţat prima firmă la Brăila până la cea mai recentă companie înregistrată în 2011.
De asemenea, şi la firma "Salora", unde asociat unic este Constantin Apospolatos, s-a deschis procedura răspunderii solidare, bărbatul figurând, de asemenea, asociat/administrator la alte patru firme, dintre care una aflată în faliment, o alta cu întrerupere temporară de activitate, a treia în funcţiune şi, în fine, a patra figurează ca fiind deja radiată.
Un al caz în care s-a început atragerea răspunderii solidare este la "Autocovaci", cu activitate de şcoală de conducere, la care asociat figurează Kovacs Gabriel, cu menţiunea că firma a cerut singură deschiderea procedurii falimentului. Pe numele patronului mai figurează în Registrul Comerţului alte trei firme, dintre care două sunt deja radiate, iar pe ultima înfiinţată în 2012 se derulează activitate de producţie. În fine, ar mai trebui adăugat că atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, cei mai mari ţepari sunt, totuşi, agenţii economici la care însuşi statul este acţionar majoritar. În cazul acestora cine răspunde solidar? Vom reveni.
Cum e cu atragerea răspunderii solidare şi cazierul fiscal
În conformitate cu Codul de Procedură Fiscală, răspund solidar cu debitorul următoarele persoane:
- asociaţii din asocierile fără personalitate juridică, inclusiv membrii întreprinderilor familiale, pentru obligaţiile fiscale datorate de acestea, alături de reprezentanţii legali care, cu rea-credinţă, au determinat nedeclararea şi/sau neachitarea obligaţiilor fiscale la scadenţă;
- terţii popriţi, în limita sumelor sustrase indisponibilizării.
Pentru obligaţiile de plată restante ale debitorului declarat insolvabil, răspund solidar cu acesta printre altele:
- persoanele fizice sau juridice care anterior datei declarării insolvabilităţii, cu rea-credinţă, au dobândit în orice mod active de la debitorii ce şi-au provocat astfel insolvabilitatea;
- administratorii, asociaţii, acţionarii şi orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea, cu rea-credinţă, sub orice formă, a activelor debitorului.
Procedura face referire şi la răspunderea solidară a persoanelor juridice care, direct ori indirect, controlează sau se află sub control comun cu debitorul şi către care sunt pasate active corporale ale debitoarei sau contracte comerciale, ba chiar şi personalul angajat de la firma aflată în insolvenţă.
Consecinţele unui cazier fiscal, fie că discutăm de o persoană fizică în speţă admninistratorul/asociatul/acţionarul unei firme, fie că discutăm de o persoană juridică, nu sunt deloc plăcute. Spunem asta pentru că prezentarea certificatului de cazier fiscal este obligatorie la înfiinţarea societăţilor comerciale de către asociaţi, acţionari şi reprezentanţii legali desemnaţi, la autorizarea exercitării unei activităţi independente de către solicitanţi, la cesiunea părţilor sociale sau a acţiunilor, precum şi la cooptarea de noi asociaţi sau acţionari.
Potrivit legislaţiei în domeniu, în cazierul fiscal se ţine evidenţa persoanelor fizice şi juridice, precum şi a asociaţilor, acţionarilor şi reprezentanţilor legali ai persoanelor juridice care au săvârşit fapte sancţionate de legile fiscale, financiare, vamale, precum şi cele care privesc disciplina financiară. În cazier se înscrie şi atragerea răspunderii solidare cu debitorul declarat insolvabil sau insolvent. Faptele menţionate în acest cazier se scot doar dacă, de exemplu, a intervenit reabilitarea de drept sau judecătorească, ori dacă intervine decesul contribuabilului.
