Privind-o, pur şi simplu te trec fiori reci când contempli o ţară, înroşită aproape în totalitate, de sindromul corupţiei. Sigur, într-o majoritate covârşitoare preşedinţii ori primarii penali aparţin PSD. Numai că studiind modificările legislative operate de-a lungul anilor am constatat, cu stupoare, că vina pentru extinderea acestui flagel de la ceea ce era în 2004, la sfârşitul regimului Iliescu- Năstase, şi ce este acum, nu aparţine doar social-democraţilor ci şi liberalilor şi democrat-liberalilor, pe vremea când aceştia din urmă se aflau în graţiile preşedintelui Traian Băsescu. Să mă explic: când premier era Adrian Năstase, preşedinţii CJ erau desemnaţi de majoritatea consilierilor judeţeni doar primarii fiind cei aleşi direct dintr-un singur tur de scrutin sau din două, dacă nu obţineau din primul 51% din sufragii. În 2007 a apărut prima modificare legislativă, cu un an înainte de localele din 2008, când Guvernul Tăriceanu, sprijinit de PSD, deoarece PD fusese dat afară de la guvernare, a legiferat alegerea directă a preşedinţilor CJ, însă doar într-un singur tur de scrutin. Aşadar, dacă preşedintele în funcţie obţinea cu un vot în plus faţă de următorul clasat, legal era considerat câştigătorul a încă unui mandat de şef al CJ, chiar dacă nu întrunea majoritatea voturilor cetăţenilor. În Brăila, de exemplu, s-a întâmplat cam aşa. Prin jocuri de culise, după alegerile locale din 2004, Gheorghe Bunea Stancu a fost ales de majoritatea consilierilor judeţeni în fruntea CJ. În 2008 a candidat din nou şi, în baza legii modificată de liberali în 2007, a câştigat un nou mandat. Ei bine, dacă erau două tururi de scrutin, rezultatul nu mai era atât de sigur deoarece, îmi aduc aminte, voturile candidatului de atunci al PDL, Nicolae Mitroi, plus cele ale candidatului PNL, Ion Sterian, le depăşeau cu vreo 10.000 pe cele obţinute de Stancu. În fine, istoria s-a repetat şi-n 2012 cu toate încercările lui Diacomatu de-a elimina sau cumpăra ceilalţi candidaţi de umplutură şi probabil s-ar fi perpetuat şi-n 2016, dacă pe Stancu nu-l ridica DNA. Fix aşa s-a format clasa baronilor din România. Ba mai mult, de parcă nu era suficientă maniera păguboasă de alegere a preşedinţilor CJ, în 2011, Guvernul Boc a modificat din nou legea electorală astfel că şi primarii sunt acum aleşi într-un singur tur de scrutin. Ce înseamnă asta? Înseamnă că partidele importante, respectiv PSD, PNL, PDL n-au urmărit altceva decât consolidarea poziţiilor propriilor baroni, aşadar liderii celor trei formaţiuni politice, inclusiv Băsescu, care nu s-a opus acestor modificări, sunt responsabili pentru situaţia la care s-a ajuns. Ce-ar fi de făcut? Foarte simplu: modificarea legii şi revenirea la alegerea în două tururi de scrutin atât a primarilor cât şi a preşedinţilor CJ, astfel că celor care au deja pâinea şi cuţitul în mână le va fi mult mai greu să-şi conserve poziţia, iar pe de altă parte am putea vorbi despre o reprezentativitate mult mai corectă în raport cu electoratul. În acelaşi context, s-au auzit voci de politicieni care au lansat propunerea limitării mandatelor de primar şi preşedinte al CJ la un număr de două sau trei. Nu-i rea nici ideea asta! Dacă-ar fi după mine aş extinde-o şi la parlamentari. Apropo de alegerile parlamentare, şi aici - s-a dovedit la ultimul scrutin - este o bulibăşeală totală. Aşadar, reforma electorală ar trebui să se afle printre priorităţile candidaţilor la preşedinţia ţării. O regăsim cel puţin în trei proiecte de ţară pe care ziarul nostru le-a făcut publice: cele ale Monicăi Macovei, candidat independent, Victor Ponta candidatul stângii şi Klaus Iohannis, reprezentantul dreptei. Cu alte cuvinte, oricare dintre cei trei ar ajunge preşedintele ţării, ar trebui să fim liniştiţi că din decembrie încolo marile partide politice ar merge la Cotroceni, s-ar consulta, ar ajunge la un consens, astfel încât viitoarele alegeri locale şi parlamentare din 2016 să se desfăşoare sub spectrul corectitudinii şi al reprezentativităţii. Aiurea! Punem pariu că şi-n 2016 primarii şi preşedinţii CJ vor fi aleşi într-un singur tur?
