Aşa au murit mulţi dintre răniţii din "Colectiv", aşa au murit, în ultimii ani, mulţi dintre arşii care au ajuns în spitalele româneşti.
"Totul este bine, totul este sub control, avem tot ce ne trebuie şi toate condiţiile necesare", clamau, în primele zile de după tragedie, autorităţile româneşti, în frunte cu fostul ministru al Sănătăţii, Bănicioiu. "La noi, cei care au scăpat din foc au fost omorâţi de bacteriile care infectează spitalele şi nimeni dintre şefii sistemului sanitar n-a avut curajul să spună asta", declară, sub anonimat, un medic de la Spitalul de Arşi, unitatea specializată în asemenea cazuri. Aspect care începe să fie confirmat, oficial, şi de conducerea spitalului.
Nu, nu minimalizează nimeni eforturile supraomeneşti ale cadrelor medicale, dăruirea, devotamentul şi profesionalismul acestora. Cinste lor pentru tot ceea ce au făcut! Au făcut tot ce era omeneşte şi profesional posibil, dar în condiţiile din sistemul sanitar românesc şi din spitalele româneşti. Care, oricât ne-am feri s-o spunem, sunt cu mult în urmă în ceea ce priveşte condiţiile actuale pe care alte state le pot asigura în cazul arşilor. Singura unitate cu adevărat la standardele actuale era cea din Spitalul Floreasca, inaugurată încă din primăvară, dar nefolosită, pentru că nu a fost angajat personalul necesar! Da, şi dintre cei răniţi şi transferaţi în străinătate au murit, dar au plecat deja infectaţi de aici, spune acelaşi medic. Puteau fi salvaţi dacă erau transferaţi mai devreme, înainte de a fi infectaţi? Posibil. În plus, România nu are un protocol medical pentru arşii grav, deci fiecare medic şi spital acţionează după cum consideră de cuviinţă. Şi totuşi, oficialii dădeau asigurări, acum o lună, că totul este ca la carte. Nu, nu a fost, nu este şi nu va fi, iar toţi cei care au ascuns această situaţie trebuie pedepsiţi la fel ca şi cei direct vinovaţi de incendiul din "Colectiv".
Însă mai e un aspect care nu-mi dă pace: de ce medicii care acum încep să dezvăluie adevărata stare de fapt nu au făcut-o mai devreme? De ce abia acum, şi nu atunci, imediat ce i-au auzit pe Bănicioiu&restul că dau asigurări pe toate posturile tv că totul este perfect? De ce n-au avut curaj atunci să-i contrazică, să spună adevărul, să nu mai ascundă situaţia, aşa cum se proceda pe vremea comunismului? Nu sunt oare la fel de părtaşi la marea muşamalizare care s-a dorit? Nu se simt, oare, la fel de vinovaţi?
