Parafrazându-l pe marele Caragiale, am putea spune că Brăila turistică este sublimă dar, deocamdată, lipseşte cu desăvârşire. Toată lumea e de acord că oraşul nostru ar avea ce arăta vizitatorilor străini sau autohtoni, dacă ar fi mai bine gospodărit, dacă n-ar mai fi atâta murdărie pe străzi, dacă vechile case din centru ar fi renovate, dacă n-ar mai fi atâţia câini, dacă n-ar mai fi atâtea gropi în carosabil şi maşini parcate pe trotuare, dacă, dacă, dacă... Subiectul a poposit meteoric în atenţia opiniei publice, la începutul acestei luni, atunci când s-a lansat oficial Centrul de Informare şi Promovare Turistică. Atunci, principala reacţie a brăilenilor a fostă indignarea verbală la auzul ştirii că sediul acelui centru, care nu depăşeşte dimensiunile şi aspectul unui chioşc ceva mai răsărit, a costat aproape 4,5 miliarde de lei vechi. "Pentru ce s-au dat atâţia bani? Ce să vadă turiştii la Brăila: sărăcie, gunoaie, câini şi ruine?". Cam aşa au sunat comentariile brăilenilor. Primăria dă asigurări, totuşi, că Centrul de Informare Turistică va avea un rol benefic şi că asta se va vedea în timp. Momentan, acolo se distribuie gratuit pliante şi vederi din municipiu, se dau informaţii despre spaţii de cazare şi restaurante. În planurile Primăriei intră şi organizarea unor acţiuni de popularizare a obiceiurilor culinare locale şi a unor expoziţii de fotografie, care să reflecte tot ceea ce are oraşul mai frumos.
Dincolo de aceste investiţii mai mult sau mai puţin discutabile şi de strategiile de promovare propuse de oficialităţi, care urmează să îşi dovedească eficienţa, există şi mici iniţiative private ce încearcă să scoată turismul brăilean din letargie. De exemplu, inspirat de felul cum se mişcă lucrurile în lumea modernă, brăileanul Gabriel Lâlă încearcă să dezvolte şi la noi un proiect de tip "city tour", adică "turul oraşului". "În Bucureşti, Timişoara, Sibiu se fac astfel de tururi ghidate, de ce să nu se facă şi la Brăila?", se întreabă retoric Gabriel. Membru fondator şi preşedinte al Asociaţiei de Turism "Proilavia", acesta se declară a fi un călător pasionat, care a vizitat nenumărate oraşe din România şi din alte ţări de prin Europa, iar acum vrea să pună în practică ceea ce la alţii a devenit deja ceva banal. Cum ar fi aceste tururi ale oraşului, în cadrul cărora el, ca ghid specializat - cu un curs absolvit în domeniu -, să le prezinte turiştilor tot ce are Brăila inedit şi special. "Cine vine acum în Brăila fotografiază fântâna de pe Esplanadă, trece prin Piaţa Traian şi se uită la două - trei biserici. Or, Brăila are mult mai multe obiective de arătat. În centrul vechi sunt zeci de clădiri care nu numai că ies în evidenţă din punct de vedere arhitectonic, dar şi au, fiecare, câte o poveste aparte. Cine le-a construit, cine a locuit acolo, poveşti de iubire, tragedii. Despre fiecare poate fi spusă o mică istorioară, aşa încât turistul pe care îl iei să îl plimbi prin oraş să nu aibă timp să se plictisească şi să rămână cu o impresie plăcută", îşi dezvăluie Gabriel Lâlă strategia de abordare a tururilor sale ghidate. Acesta şi-a alcătuit deja câteva itinerarii, pregătindu-se cu informaţii despre zonele şi clădirile incluse pe traseu. Un astfel de tur porneşte de la Fântâna Cinetică, trece pe la Casa Dumitru (fostul cazinou din spatele Palatului Administrativ), apoi pe la Palatul Agriculturii, mergând, apoi, la pas, pe Str. Bastionului, Str. Ana Aslan, Str. Campiniu, bulevardul Cuza, Str. Mihai Eminescu şi oprindu-se în Piaţa Traian. "De-a lungul acestui traseu se găsesc atâtea clădiri deosebite, încât nu mi-ar ajunge două - trei ore să vorbesc despre fiecare în parte. Casa cu Stafii (fostul Cămin de Bătrâni «Sf. Nicolae» n.n.), este cel mai la îndemână exemplu, cu legenda femeii ucise de soţul gelos, însă sunt multe alte clădiri încărcate de istorie. Biserica «Sf. Nicolae» are istoria ei, casa memorială a Anei Aslan şi a lui Constantin Hepites, două personalităţi de talie mondială, care au copilărit în acelaşi imobil, în epoci diferite... Pe Str. Mihai Eminescu nu sunt doar clădiri care mai de care mai frumoase, ci şi locaţii cu poveşti interesante. Avem acolo reprezentanţa fabricii «Braiconf», adevărată emblemă a Brăilei unde, pe lângă cămăşi, s-au produs, la un moment dat şi echipamente pentru firma Ferarri. Deci, iată o informaţie mai deosebită, ce merită spusă unui turist interesat de tot ce are oraşul mai ieşit din comun", explică, pasionat, Gabriel Lâlă.
Succes în aşteptare
În ciuda acestui patos debordant, grupurile de turişti interesate de tururile sale întârzie să apară, deocamdată. Ce-i drept, promovare îşi face doar pe internet, pe reţelele de socializare. Până acum, a avut doar două ieşiri, ambele cu câte două persoane. "De fiecare dată, a fost o experienţă interesantă, inclusiv pentru mine. La unul dintre tururi, am mers cu două fete, dintre care una era nevăzătoare, dar asta n-a împiedicat-o să se bucure de poveştile auzite despre locurile pe unde mergeam. M-a impresionat că atingea cu palmele clădirile despre care îi vorbeam sau platanii de pe Str. Ana Aslan, bucurându-se în felul său de acel tur al oraşului. La cealaltă ieşire am fost cu doi băieţi, brăileni, care în prezent predau limba engleză undeva în Asia. Se aflau în vacanţă şi au vrut să participe la un tur altfel al oraşului. Cu ei am vorbit doar în engleză, ceea ce a fost un bun exerciţiu pentru mine. Dacă e nevoie, m-aş descurca şi în italiană", ne-a spus Gabriel Lâlă. Pentru serviciile sale de ghid, acesta susţine că percepe tarife modice, de 5 - 10 lei per persoană, bani ce intră în conturile Asociaţiei "Proilavia".
Cât priveşte faţa urâtă a Brăilei, Gabriel spune că nu încearcă să ascundă ceea ce nu ar trebui văzut de un turist străin. De fapt, nici nu ar putea, la felul cum stau lucrurile în prezent. "Evident că sunt multe lucruri cu care nu ne putem mândri. Clădirile lăsate în paragină, câinii... Păi, când vreau să le vorbesc turiştilor despre docurile construite de Anghel Saligni o fac de sus, din Grădina Mare, că dacă am coborî în port ne-ar tăbărî haitele de câini. Mai sunt şi alte aspecte negative. De exemplu, arhitectura viciată de multitudinea de cabluri de pe stâlpi şi de pe faţade sau maşinile parcate pe trotuar. Vrei să îi arăţi omului casa memorială a Anei Aslan şi ajungi într-o zonă unde nu poţi să mergi pe trotuar din cauza maşinilor... Asta ţine şi de siguranţa turiştilor, că dacă sunt forţaţi să meargă pe carosabil, fiindcă trotuarul e ocupat de maşini, nu numai că rămân cu o impresie urâtă despre oraş, dar pot suferi şi accidente. Şi atunci lucrurile sunt grave!", spune Lâlă, cu dezamăgirea brăileanului care aşteaptă în zadar, de ani de zile, ca lucrurile să intre în normalitate pe străzile oraşului său.
Goana după adrenalină
O altfel de Brăila îşi doresc şi cei câţiva entuziaşti care au creat pe Facebook grupul "Alpinism, Drumeţii, Aventură". Distracţie, dar şi adrenalină, asta vor să aducă în oraş pasionaţii de sport din grupul respectiv. "Suntem o echipă de sportivi entuziaşti, îndrăgostiţi de drumeţiile în natură, ce au căpătat experienţă în organizarea de activităţi de recreere, montane şi urbane şi care încearcă să aducă ceva nou, inedit în peisajul activităţilor recreaţionale din spaţiul brăilean şi nu numai, pentru a ocupa constructiv şi plăcut timpul liber al tuturor celor ce simt nevoia de relaxare", aşa se prezintă membrii grupului, într-un material promoţional pe care au început să îl distribuie în primul rând prin şcoli şi licee.
Ei vor să atragă cât mai mulţi brăileni, în special tineri, spre altceva decât internet, filme sau jocuri video. În oraş, ar vrea să amenajeze tiroliene ori panouri de căţărare, în Parcul Monument, Grădina Mare sau alte zone de promenadă. În afara oraşului, cheamă lumea la drumeţii alpine sau de iarnă; campare la cort, hamac, bivuac în stâncă; alpinism, căţărare - toate acestea la doi paşi de Brăila, în Munţii Măcinului. Tot acolo, mai exact, în lacul Iacob Deal, de lângă comuna Turcoaia, intenţionează să organizeze o tabără de înot şi scufundări.
Din grupul "Alpinism, Drumeţii, Aventură" fac parte în prezent circa 50 de brăileni, de diverse profesii, de la foşti militari la ingineri, profesori, medici, IT-işti. Florin Lungu, fost scafandru militar, este unul dintre iniţiatorii grupului. "Ne adresăm tuturor categoriilor de vârstă, dar în special copiilor, cărora, în drumeţiile pe care le organizăm, încercăm să le insuflăm spiritul ecologic, acea conduită a turistului iubitor de natură. De aceea, nu ne sfiim să adunăm gunoaiele lăsate de alţii pe munte, încercând astfel să dăm un exemplu pentru toţi cei ce trec pe acolo", spune Florin Lungu.
Tiroliana şi căţărările fac parte în mod frecvent din "meniul" oferit celor care merg cu grupul la munte. Specialistul în astfel de acţiuni este Mădălin Bălan, economist de profesie şi împătimit al adrenalinei. Acesta ţine să sublinieze, însă, că, înainte de senzaţiile tari, se pune accentul, în primul rând, pe siguranţă. "Toate echipamentele sunt omologate şi supradimensionate. Un piton de ancorare este proiectat să susţină o greutate de trei tone, iar noi folosim trei astfel de pitoni, ca să fim siguri că nu se întâmplă nimic rău", ne-a explicat Mădălin Bălan. Pe lângă tiroliene şi căţărări, acesta lucrează acum la implementarea unui concept nou în România. Este vorba despre "jump swing", care în traducere brută ar însemna "leagăn uriaş". E ceva asemănător cu bungee jumping, doar că se foloseşte un alt tip de coardă, mai puţin elastică, ce pendulează pe structuri uriaşe, gen poduri sau turnuri. Mădălin ne-a mărturisit că în prezent este în tratative cu proprietarii turnurilor fostului CET, pentru a pune în practică acolo această probă de curaj şi adrenalină. "Deocamdată, ni s-a cerut să aducem o înregistrare video din care să reiasă ce vrem noi să facem. Apoi urmează să convenim o chirie pentru folosirea curentă a turnului. După ce perfectăm aceste aspecte, trebuie montat echipamentul, treabă pe care nu o poate face decât un inginer specializat în aşa ceva. Sperăm să punem totul la punct cât mai repede. Dacă reuşim să dăm drumul acestui proiect, va fi ceva unic în zona aceasta", ne-a declarat Mădălin Bălan.
Pe lângă drumeţii, tiroliene, căţărări, alpinism sau jump swing, grupul "Alpinism, Drumeţii, Aventură", intenţionează să le ofere "clienţilor" posibilitatea de a face şi scufundări. De această activitate va fi responsabil instructorul de înot Ionel Bălăeş, şi el fost scafandru militar.
"Oricine este binevenit să meargă cu noi şi să facă activităţile propuse de grupul nostru. Nu putem spune că aceste ieşiri se vor face contracost. Nu percepem neapărat un tarif pentru serviciile oferite, ci doar le sugerăm celor cărora le punem la dispoziţie echipamentul nostru să contribuie cu ceva bani, ce vor fi folosiţi strict pentru înnoirea echipamentului sau pentru întreţinerea celui aflat în uz", ţin să precizeze membrii grupului.
