În paranteză fie spus, sute, poate chiar mii de români au câştigat procese la instanţa europeană respectivă contra statului român în ultimii 15 ani şi mai aşteaptă şi azi cu verdictele în braţe să catadicsească statul român - indiferent că e reprezentat de Iliescu, Băsescu, Boc sau Ponta - să le pună în aplicare. Este vorba mai ales de cei jefuiţi prin naţionalizare şi colectivizare. Dar, cu siguranţă, pentru o personalitate precum Adrian Năstase s-ar găsi urgent o soluţie rapidă. Numai să şi aibă cu ce să meargă la CEDO!
De fapt, ca să revenim la subiect, la mijloc este o molimă care se manifestă numai atunci când câte un personaj cu greutate ajunge în colimatorul procurorilor, ori pe mâna judecătorilor. Absolut toate procesele sunt politice, după cum susţin toate VIP-urile vopsite în culori partinice care au avut ghinionul să treacă pe la DNA sau DIICOT. Mai există şi o categorie de hoţi care preferă să rămână cu musca pe căciulă, decât să meargă în instanţă să-şi spele păcatele. Este vorba de cei care beneficiază de imunitatea parlamentară apărată de colegii din tagma legislativă după legea „corb la corb nu-şi scoate ochii".
Mai trebuie precizat aici că toate aceste procese sunt cu atât mai „politizate", cu cât bietele victime sunt condamnate la puşcărie - vezi cazul Năstase. Dacă sentinţele sunt de achitare, atunci dosarul nu mai e aşa politic. Ponta şi prietenii lui ştiu de ce.
Molima de care vorbeam nu se manifestă doar printre susţinătorii celor urmăriţi penal sau (pe cale să fie) închişi, ci şi printre cei condamnaţi. Unii îşi descoperă brusc boli grave care nu se pot trata decât la cel puţin 1000 km distanţă de graniţa vestică a României. Interesant totuşi că ministrul Sănătăţii, liberalul Eugen Nicolăescu, a ignorat până acum această epidemie care îşi alege victimele doar din rândurile unei categorii restrânse. Probabil că cei din PNL sunt mai imuni decât partenerii lor din PSD, pentru că deunăzi s-au abţinut să condamne justiţia după aruncarea în puşcărie a lui Năstase, deşi Ponta i-a rugat cu lacrimi în ochi să li se alăture.
Cu o asemenea clasă politică pusă pe jaf este practic imposibil ca moralitatea să recâştige întâietatea între valorile naţionale. Este motivul invocat de mulţi dintre cei care au preferat să părăsească ţara, pierdere care se adaugă celei provocate de prestigiul ştirbit de tâlharii ajunşi la guvernare. Un cap de acuzare în plus pentru ei.
